Pensiile românilor din Pilonul II. Legea propusă de ASF va fi modificată. Ce aspect trebuie să clarifice statul

Noua lege pentru plata pensiilor private, inițiată de ASF, va fi modificată, potrivit unor surse la curent cu acest dosar. Inițial, proiectul a suscitat o mulțime de critici în spațiul public, ceea ce ce a făcut guvernul să bată în retragere.

Cuprins:

• Ce prevedea proiectul inițial
• Cum se dorește modificarea legii plății pensiilor private
• Care sunt întrebările la care trebuie să răspundă statul
• Câtă încredere au românii în ASF

Ce prevedea proiectul inițial

Proiectul de modificare a legii pensiilor private, din Pilonul II, a fost propus spre aprobare, intempestiv, fără să existe o dezbatere reală pe acest subiect. Propunerea legislativă a fost discutată în Guvern, în primă lectură, după care, având în vedere nemulțumirile din spațiul public, a fost amânată. Această lege are impact pentru pentru aproximativ 9 milioane de români care contribuie la Pilonul II.

În forma inițială, actul normativ, propus de ASF, prevedea că un beneficiar al Pilonului II nu va putea retrage, dintr-o dată, decât cel mult 25% din suma acumulată. Restul banilor urmau să fie plătiți, cu programare, în rate, pe parcursul a zece ani, într-o sumă lunară egală cu indemnizația socială, fie sub formă de pensie viageră, cu o sumă lunară calculată de actuari.

Șeful ASF, Alexandru Petrescu a justificat necesitatea adoptării legii spunând că în 2030, va fi un vârf de plată la pensiile din Pilonul II, iar fără o astfel de reglementare, fondurile private de pensii s-ar putea confrunta cu dezechilibre și ar rămâne fără lichidități. Afirmațiile sale au fost dezmințite cu promptitudine de reprezentanții fondurilor de pensii.

În fapt, problema ar putea fi a statului, în condițiile în care 66% din banii românilor, din Pilonul II, sunt investiți în titluri de stat. În condițiile în care un număr mare de români și-ar retrage banii dintr-o dată, Ministerul Finanțelor s-ar putea confrunta cu o nouă criză fiscal-bugetară, în 2030.

Cum se dorește modificarea legii plății pensiilor private

După dezbaterile aprinse din societate, sub presiunea opiniei publice, proiectul de lege privind plata pensiilor private, ar putea fi modificat. Potrivit unor surse politice la curent cu dosarul, modificările vor viza suma ce va putea fi retrasă inițial. precum și perioada maximă pe care se pot întinde plățile.

De altfel, a avut loc o întâlnire, la Parlament, la care au fost prezenți reprezentanți ai inițiatorilor legii, ASF și Ministerul Muncii, ai administratorilor de fonduri de pensii și ai sindicatelor și patronatelor, prin Consiliul Economic și Social (CES). În urma discuțiilor, cel mai proabili, se va propune varianta creșterii sumei ce poate fi retrasă inițial, de la 25% la 35% din activ și reducerea perioadei pentru plată de la 10 la 7 ani, conform Economica.net.

În prezent, peste 9 milioane de români dețin un cont de pensii private, iar 8,3 milioane participă obligatoriu la Pilonul II. Legea aflată în vigoare stabilește că orice român care a atins vârsta de pensionare își poate retrage banii integral sau eșalonat pe o perioadă de cinci ani. Dreptul la pensie se naște odată cu atingerea vârstei de pensionare sau în caz de invaliditate ori deces. În această din urmă situație banii merg la moștenitori.

Ce aspect trebuie să clarifice statul

Principala modificare propusă prin noua lege este eliminarea posibilității ca activul deținut de contributor să fie plătit în tranșă unică. Beneficiarul nu va mai putea ridica banii din cont când i se naște dreptul la pensie ci pe parcursul mai multor ani. În prezent, așa cum arătam mai sus, legea permite retragerea sumei totale la momentul pensionării.

Odată cu eșalonarea plății, apare o problemă legată de garantarea fondurilor din contul de pensii, pe care statul trebuie să o clarifice.

Conform legii actuale, la finalul perioadei de cotizare, fondurile de pensii private din Pilonul II sunt obligate să plătească fiecărui beneficiar o sumă cel puțin egală cu contributiile virate, mai puțin comisioanele de administrare. Cu alte cuvinte, la finalul perioadei de cotizare, în cazul celui mai rău scenariu, pensionarul va primi doar banii cu care a cotizat, mai puțin comisioanele.

În acest context, apare următorul scenariu ipotetic, pe care autorii legii trebuie să-l clarifice. Să presupunem că un cetățean a contribuit cu 10.000 de lei la Pilonul II, iar la momentul ieșirii la pensie, în contul său s-au acumulat 15.000 de lei.  Ce se întâmplă, în cazul în care va fi obligat să-și țină banii în cont încă 10/7 ani, dacă pe parcurs fondul de pensii înregistrează pierderi, iar suma din cont se diminuează, să presupune cu 5.000 de lei?

Conform actualei legi, dacă alege să-și retragă toți banii, primește suma de 15.000 de lei, mai puțin comisioanele și taxele. După viitoarea lege, el va primi doar banii cu care a contribuit, minus comisioanele și taxele. Practic va ieși în pierdere și nu din vina sa, a unei decizii personale, ci a statului care l-a obligat să-și țină banii în cont încă zece ani.

Câtă încredere au românii în ASF

Piața pensiilor private din România este monitorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Conform datelor ASF, din cei aproape 200.000 de români care au încasat deja pensia din Pilonul II între ianuarie 2016 și 30 martie 2025 (ultimele date ASF), peste 75% au optat pentru plata unică. Iar acest lucru nu este tocmai pe placul statului, motiv pentru care se dorește modificarea legii.

Or, ASF este una dintre cele mai controversate instituții publice din România. Iar acest lucru se datorează felului în care a gestionat problemele marilor asigurători de pe piața RCA din ultimii ani. În ultimii 30 de ani au existat 13 falimente în piaţa de asigurări din România şi nimeni nu a răspuns.

Iar trei dintre cele mai răsunătoare falimente, Astra Asigurări, City Insurance și Euroins, au venit unul după altul, fără ca ASF să aibă vreo reacție. Mai mult, în anii în care firmele de asigurări intrau în faliment, instituţia responsabilă cu supravegherea pieţei îşi acordă prime de performanţă

În acest context ,într-un sondaj realizat, în 2024, la comanda Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), mai mult de jumătate dintre cei chestionați au dat note sub cinci ASF. E drept că acest chestionar i-a vizat pe șoferii și proprietarii de mașini care plătesc RCA. Însă, mulți dintre aceștia contribuie și la fondurile de pensii din Pilonul II, monitorizat de structura respectivă.