România, cel mai mare deficit bugetar din UE. Comisia Europeană a publicat datele pe care Ciolacu le-ar fi dorit secrete

România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Astfel, deficitul în termeni ESA, standardul în cadrul UE, a fost calculat, la finalul anului trecut, la 9,3%.

Vestea primită de la Comisia Europeană este foarte proastă, dat fiind că la finalul acestui an, deficitul bugetar va trebui să scadă la 7% din PIB. Este angajamentul pe care guvernul Ciolacu și l-a asumat față de Comisia Europeană, prin planul fiscal de șapte ani. Or va fi foarte dificil pentru actualul guvern să ia măsurile necesare pentru a reduce deficitul cu 2,3%.

Potrivit informațiilor furnizate de Profit.ro, cele mai ridicate deficite bugetare din UE au fost înregistrate în România ( 9,3%), Polonia (6,6%), Franța ( 5,8%) și Slovacia (5,3%). Alte 12 state membre au deficite de peste 3% din PIB, potrivit Eurostat, biroul de statistică al UE.

Statele care nu au raportat deficit și care au înregistrat excedent bugetar sunt Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1) și Portugalia (+0,7%).

Anterior, Ministerul Finanțelor, condus de Tanczos Barna a anunțat un deficit de 8,65% din PIB, calculat termeni cash, folosită intern.

Diferența între deficitul ESA și deficitul cash

Cei doi indicatori „ESA” și „cash” au la bază formule diferite de calcul. Astfel, deficitul ESA, oficial la nivelul Comisiei Europene este stabilit fără a lua în considerare amânarea la plată a unor facturi de plată ale guvernului.

La calculul deficitului cash nu se iau în calcul datoriile amânate la plată, pe final de an, de guverne. Este o măsură prin care datele sunt cosmetizate astfel încât valorile să fie mai mici pe hârtie, decât în realitate. De asemenea, la stabilirea deficitului cash, Ministerul Finanțelor folosește reguli diferite de calcul care au în vedere cheltuielile pentru armament sau emisiuni de obligațiuni.

La finalul anului trecut, în contextul mai multor runde de alegeri, situația a devenit foarte dificilă, inclusiv în ceea ce privește deficitul cash. Valoarea acestuia a crescut de la 5,7% în 2023 la 8,65% în 2024. În acest context, guvernul Ciolacu a încheiat un plan fiscal cu Comisia Europeană, prin care se angaja să reducă deficitul bugetar sub 3% într-un termen de șapte ani.

Inițial, conform unei înțelegeri anterioare, din 2023, Guvernul ar fi trebuit să se încadreze, în 2025, într-un deficit ESA de 7%. Pragul a fost stabilit, prin acord cu CE, ținând cont de valoarea deficitului din toamna lui 2024, de 7,9%. Or, în condițiile în care deficitul ESA pentru anul trecut ajunge la 9,3%, ajustarea la 7% trebuie să se facă de la un nivel mai ridicat. Iar acest lucru va implica măsuri de austeritate mai dure, după alegeri.

Urmează o perioadă de austeritate cruntă

Deși guvernanții evită să vorbească despre acest lucru, după alegerile prezidențiale va urma o perioadă de austeritate foarte dură pentru a reduce deficitul bugetar în ținta asumată. De altfel, economiștii au atras atenția de mai multe luni asupra acestor probleme. Cel mai probabil vor urma majorări de taxe și impozite, precum și concedieri.

Ministrul Finanțelor Tanczos Barna refuză să dezvăluie astfel de informații, pe motiv că este prea devreme pentru o discuție. El a declarat că reforma fiscală nu va fi discutată decât după jumătatea anului și va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Așa cum procedează de fiecare dată, coaliția de guvernare va acționa total netransparent și va aștepta până în ultimul moment ca să facă anunțul.

Este aceeași strategie adoptată și la finalul anului trecut. Marcel Ciolacu a așteptat să treacă alegerile pentru a anunța înghețarea pensiilor, a salariilor și creșterea impozitelor.

Din cauza lipsei de transparență și a amânării măsurilor de corectare a situației, România este într-o situație critică și în ce privește credibilitatea. Cele trei mari agenții de rating dau o perspectivă negativă pentru calificativul suveran al țării (indicator privind bonitatea), aflat pe ultima treaptă recomandată investitorilor.