România este considerată campioana inflației între statele Uniunii Europene, cu mult peste media blocului comunitar. Pe locurile următoare se clasează Estonia și Slovacia.
Rata inflației în Uniunea Europeană a atins în luna iulie 2,4%, în creștere de la 2,3%, în luna precedentă, iunie, conform datelor centralizate de Eurostat. Între țările membre, România continuă să înregistreze cea mai mare inflație din blocul comunitar, stabilită la 7,84%. Pe locul doi urmează tot două țări din estul Europei, Estonia (5,6%) și Slovacia (4,6%).
La capătul celălalt al clasamentului, Cipru a înregistrat cea mai redusă inflație, 0,1%, urmat de Franța cu 0,9% și Irlanda cu 1,6%. Acestea sunt statele cu cele mai mici rate ale inflației din luna iulie.
În iulie, comparativ cu luna anterioară, inflația a scăzut în opt state membre, a rămas stabilă în șase și a crescut în 13 țări. România a înregistrat un salt semnificativ de la 5,8% la 7,8%. În zona euro, rata anuală s-a menținut la 2%, atingând ținta pe termen mediu a Băncii Centrale Europene. Serviciile au contribuit cel mai mult la această rată (1,46 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,63 puncte).
Institutul Național de Statistică (INS) a raportat o rată anuală a inflației de 7,84% în iulie 2025. Creșterea se datorează scumpirilor pentru mărfurile alimentare, de 7,67%, pentru servicii, cu 7,33%, dar și pentru produse nealimentare cu 8,18%.
Pe de altă parte, liberalizarea pieței energiei electrice, de la 1 iulie, a dus la o scumpire de aproximativ 63% a tarifelor percepute populației pentru energia electrică. Acesta a fost principalul factor care a accelerat inflația, contribuind cu aproape două puncte procentuale la creșterea anuală.
Principalele categorii de mărfuri și servicii afectate de scumpiri:
Dintre produsele alimentare, fructele proaspete s-au scumpit cu aproape 40%. Alte creșteri s-au înregistrat la combustibili, țigarete, tarife pentru apă și salubritate, precum și la costurile cu forța de muncă.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2025, la 8,8%, de la 4,6% anterior. Guvernatorul Mugur Isărescu estimează un vârf de 9,6–9,7% în septembrie.
Ulterior, guvernatorul estimează o scădere treptată până la finalul anului viitor, când rata inflației ar putea ajunge la 3%. Aceste estimări nu sunt bătute în cuie, nu puține fiind cazurile în care previziunile BNR nu au fost confirmate.
În aceste condiții, a creșterii inflației, cei mai afectați sunt simpli cetățeni, care poartă cea mai mare povară a măsurior de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan. Românii de rând trebuie să suporte majorarea TVA, dar și a taxelor și impozitelor locale, tăieri de pensii și de salarii. Totodată, deși guvernul le ia din bani, ei trebuie să acopere scumpirile pentru energie, alimente de bază, medicamente, utilități etc.