România se uită cu invidie spre Bulgaria. Cât va dura până vom adopta moneda euro. Costul uriaș al stabilității politice

Aderarea la euro rămâne un vis îndepărtat, imposibil de atins pentru România. Incompetența politicienilor, lipsa de viziune, măsurile fiscale proaste și eșecul guvernărilor de până acum, ne-au plasat mult în spatele vecinilor bulgari.

Aderarea la euro sacrificată de dragul stabilității politice

Bucureștiul a renunțat la moneda unică europeană încă din 2017. Aceasta după ce, în 2016, sub guvernul tehnocrat, condus de Dacian Cioloș, „guvernarea zero” cum îi spun „specialiștii” din PNL și PSD, România a reușit să atingă toate criteriile de convergență de la Maastricht. Însă, politicienii de la București au dat stabilitatea economică și avantajele integrării în euro pe stabilitatea politică.

Suntem o oază de stabilitate politică, vorba unui fost președinte, care ne costă enorm de scump. Practic, o plătim cu prăbușirea nivelului de trai, austeritate prelungită, sărăcirea accelerată a populației, inflație galopantă, taxe și impozite mai mari. Nenorociri care ne sunt servite drept binefaceri în drumul spre fericire, de o propagandă guvernamentală tot mai intensă și mai agresivă.

Spre deosebire de politicienii dâmbovițeni, vecini bulgari nu au pus mare preț pe stabilitatea politică. Așa se face că, în decurs de patru ani, în țara vecină au fost șapte rânduri de alegeri anticipate. Iar acum, urmează cel de-al optulea. Instabilitatea politică nu i-a împiedicat să-și urmeze neclintit obiectivul de a adera la euro.

Iar în momentele în care politicienii au dat înapoi, inițiativa a fost preluată de șeful Băncii centrale de la Sofia. Omologul lui Mugur Isărescu, doar că mai competent și mai hotărât, care nu se ține de scaun, când vine vorba despre interesul public.

Avantajele pentru statele din zona euro

De la 1 ianuarie, Bulgaria a devenit membră deplină a Zonei Euro, cu toate avantajele care decurg de aici și la care putem doar să privim cu invidie. Aceasta în ciuda cârcotașilor care spun că s-a scumpit cafeaua la automat sau pachetul de țigări. Acestea sunt consecințe inerente ale perioadei de tranziție care dispar. În schimb, pe termen lung, aderarea la euro le va aduce vecinilor de peste Dunăre o multitudine de beneficii:

• dobânzi mai mici și mai stabile pentru creditele populației;
• protecție crescută pentru economii și salarii față de devalorizarea monedei naționale;
• dobânzi mai mici la împrumuturile statului;
• disciplină economică și fiscală mai riguroasă. Acest lucru îi va scuti de austeritatea prelungită și crize provocate de prostia guvernanților;
• credibilitate crescută în fața investitorilor străini, pe termen lung;
• costuri mai mici pentru firmele care fac comerț cu în zona euro;
• acces mai facil la piețele financiare europene;
• influență mai mare în deciziile economice ale UE.

Aderarea la euro un vis prea îndepărtat

Pentru România, aderarea la euro este un obiectiv care nu va putea fi atins mai devreme de următorii 10 – 15 ani estimează economistul Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România. Potrivit spuselor sale, obiectivul euro, ultimul pas spre integrarea completă în UE, nu poate fi atins din cauza politicilor fiscale greșite din ultimii ani.

„Conform anticipărilor comunității CFA din România, intrarea României în zona euro s-a îndepărtat. Ce a cauzat această evoluție este în special politica fiscală din ultimii ani. Deficitele bugetare ridicate și persistente cauzează inflație ridicată, rate de dobândă ridicate precum și datorie publică mare. Aceste dezechilibre macroeconomice ne îndepărtează de posibilitatea de aderare la zona euro într-un orizont de timp cel puțin mediu”, a declarat Adrian Codîrlașu.

Potrivit unor estimări a asociației CFA România, ce reunește profesioniști în investiții care dețin titlul Chartered Financial Analyst (CFA), formată din peste 250 de membri și aproximativ 140 de candidați la examenele de certificare, România ar putea adera la euro abia peste 13 ani. Termenul a fost extins cu doi ani, comparativ cu cel estimat în 2024, de 11 ani.