În prezent ajutoarele depășesc chiar și 2.000 de lei lunar pentru fiecare refugiat și se pare că au dus chiar la scumpirea chiriilor.
Dacă cineva găzduiește în chirie un refugiat, primește lunar din partea statului peste 2.100 de lei pentru acest lucru. Dacă găzduiește două persoane, atunci suma decontată se ridică la peste 4000 de lei în fiecare lună.
Acesta este și motivul pentru care mulți români au primit în chirie persoane din Ucraina, dar și motivul pentru care s-a destabilizat piața chiriilor, având în vedere că oferta a scăzut iar prețurile au crescut.
Un raport al Cancelariei premierului privind măsurile de sprijin pe anul 2022 care arată că Statul a plătit anul trecut din fonduri publice pentru acest program peste 106 milioane de euro, reprezentând, astfel, o cheltuială zilnică de peste 352.000 de euro.
Astfel, impactul bugetar este unul semnificativ. Mădălina Turza, coordonator al asistenţei umanitare, spune pentru Hotnews că România a fost şi este ţara cu „cel mai amplu program coordonat de asistenţă şi sprijin umanitar integrat din Europa”, care a presupus un efort financiar de peste 600 milioane euro de la bugetul de stat şi de partenerii internaţionali.
Acum statul vrea să reducă aceste ajutoare. Mai exact, cuantumul lor să ajungă la 2000 de lei pe lună pentru întreaga familie cazată într-o locuință.
În plus de asta, ar putea fi introduse și anumite condiții pentru ca oamenii să beneficieze de aceste ajutoare. Refugiații ar putea fi nevoiți să aibă sau să își caute un loc de muncă iar copiii trebuie să frecventeze fie cursuri de limba română, fie să meargă la școală.
Refugiaţii care vor face demersurile minime de integrare – angajarea refugiaţilor în câmpul muncii, cu înscrierea copiilor într-o formă de educaţie şi cu dobândirea unui statut legal în România – protecţia temporară – vor putea beneficia de un sprijin de 2000 lei/familie pentru acoperirea cheltuielilor de cazare până la finele anului 2023.
De sumele de bani pentru cazare vor beneficia direct refugiaţii, nu proprietarii locuințelor care îi găzduiesc, așa cum este acum.
Pentru evitarea unor abuzuri şi a deturnării de fonduri, aşa cum s-a întâmplat în multe situații, va fi creat un Registru unic digital de înscriere a refugiaţilor din Ucraina.
Persoanele vulnerabile/bătrânii peste 65 de ani şi studenţii înscrişi la unversitatile din România vor beneficia in continuare de vechile prevederi ale Programului 50/20.
În continuare, refugiaţii din Ucraina vor beneficia de servicii medicale gratuite, precum şi de servicii sociale sau educaţionale.
Raportul mai subliniază și faptul că puțin peste 5.000 de ucraineni și-au găsit locuri de muncă, înregistrate în registrul General de Evidență al Salariaților (REVISAL), motiv pentru care este necesară identificarea unor măsuri pentru a facilita accesul acestora pe piața muncii din România.
În lipsa adoptării măsurilor conținute de prezentul proiect de act normativ se ajunge la imposibilitatea de a mai asigura sumele pentru decontarea cheltuielilor cu hrana și cazarea persoanelor care provin din zona de conflict armat din Ucraina.
Conform autorităților, în februarie 2023 în România erau stabiliți peste 109.000 de refugiați ucraineni, din peste 3 milioane care au tranzitat țara noastră, de la declanșarea războiului, pentru a ajunge în alte state europene.