Statul român înființează o nouă companie feroviară care să poată transporta armament și tancuri. Ar putea lua locul CFR Marfă

Statul român intenționează să înființeze o nouă companie de stat destinată transportului feroviar, în contextul problemelor pe care CFR Marfă le are.

Carpatica Feroviar S.A. ar putea deveni noua companie de transport marfă

Actualul unic operator de stat din zona transportului de marfa va trebui sa ramburseze un ajutor de stat declarat ilegal de UE.

Carpatica Feroviar S.A. ar putea deveni noua companie de transport marfă pe calea ferată a Statului român, propune un proiect de OUG conceput de Ministerul Transporturilor, arată Economica.

Economic - 04 dec, 15:23

Adrian Câciu: Așteptăm plata de 1 miliard de euro din PNRR să intre până pe 20 decembrie / Boloș trebuia să zică foarte clar că cele 6 miliarde au fost scoase din rezervă în două luni pentru plata ratelor scadente la datoria publică (VIDEO)

Actul normativ arată că apariția unei noi companii de transport marfă a statului este necesară în primul rând pentru că CFR Marfă are probleme semnificative, mai ales din cauza unui ajutor de stat pe care va trebui să îl ramburseze, și în al doilea rând pentru că transportul pe calea ferată a devenit vital, în contextul războiului din Ucraina.

„Asigurarea transportului de marfă pe cale ferată reprezintă un serviciu de interes strategic general, sincopele în funcționarea acestuia generează perturbări grave în funcționarea principalelor ramuri economice de activitate.

Evenimentele extraordinare ale anilor 2020 – 2022 (pandemia covid-19, criza energetică, alimentară și a transporturilor, precum și războiul din Ucraina) au accentuat nevoia investițiilor în sectorul feroviar.

A apărut importanța existenței unui operator feroviar de stat, apt să execute necondiționat toate transporturile necesare, conform cerințelor agreate la nivelul României din UE și NATO.

Statul român are obligația de a recupera, cu celeritate, ajutorul de stat declarat ilegal prin Decizia Comisiei Europene C(2020) 1115 final din 24.02.2020 (în continuare, Decizia), acordat Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” SA (denumit în continuare CFR Marfă).

Nerecuperarea urgentă a ajutorului de stat (2,6 miliarde lei + dobânzi) poate conduce la costuri accesorii a căror valoare pot mări considerabil suma declarată ca ajutor de stat”, precizează proiectul.

Ce spune proiectul despre situația geopolitică și nevoia unei noi companii feroviare de stat?

„Criza energetică din Europa, ce afectează și România, a relevat rolul important al statului român, prin operatorul național, în asigurarea transporturilor de produse energetice (precum cărbune, petrol etc.) cu rolul în funcționarea industriilor de profil.

Sectorul transportului european feroviar de marfă este suprasolicitat, având în vedere contextul actual geopolitic generat de conflictul militar din regiunea Mării Negre, în care statul român, prin operatorul național de transport feroviar de marfă, joacă un rol determinant în asigurarea transporturilor de marfă pe cale ferată din și către Ucraina.

Sectorul transporturilor reprezintă un element important în dezvoltarea Uniunii Europene, a regiunilor și orașelor acesteia, influențând în mod direct competitivitatea și coeziunea socială a regiunilor și orașelor și contribuind astfel în mod semnificativ la realizarea pieței unice europene.

Documentele strategice europene și naționale subliniază rolul și impactul sectorului transporturilor în următoarele domenii:

Economic, social și de coeziune teritorială, având un rol esențial și în domeniul ocupării forței de muncă;
Influență considerabilă asupra mediului, schimbărilor climatice și asupra calității sănătății și a vieții oamenilor;

Impact în ceea ce privește siguranța pe toate modurile de transport

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, un cuantum de cel puțin 37% din alocarea totală a PNRR trebuie să reprezinte cheltuieli privind tranziţia verde.

Situația națională a transportului feroviar de marfă

Evenimentele extraordinare ale anilor 2020 – 2022 au relevat nevoia statului român de a se putea baza pe existența unei societăți de transport feroviar de marfă ce va putea realiza următoarele tipuri de transporturi:

transportul de trupe, echipamente, utilaje, armament, în caz de mobilizare a forțelor armate ale României și ale partenerilor strategici;

transportul de ajutor umanitar pentru zonele afectate de conflicte armate, pentru asigurarea cooperării internaționale;

transportul de cereale, materii prime și combustibil, pentru evitarea unei crize alimentare sau energetice.

Totodată, Mobilitatea Militară reprezintă un element nou introdus de către Comisia Europeană pentru perioada de programare 2021 – 2027, acesta fiind inclus și în Regulamentul privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2021 – 2027 (CEF 2.0).

Statul român și-a asumat creșterea mobilității militare prin aderarea la cooperarea structurată permanentă (PESCO) și în cadrul Summit-ului NATO din luna iunie 2018.

Noul sistem de taxare pentru vehicule gestionat în principal de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va include: transferul a 10 % din traficul rutier (pasageri și mărfuri) către transportul feroviar până în 2026, comparativ cu 2020.

Estimări preliminare includ, printre beneficiile secundare ale adoptării măsurii de sprijinire a sectorului de transport feroviar, un transfer de trafic (pasageri + marfă) estimat de 10% către infrastructura feroviară ducând la decongestionare, poluare redusă și siguranță crescută.

Planul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare 2021-2025 are ca obiectiv creșterea traficului feroviar de marfă cu minimum 25% în 2026 față de 2020, creșterea utilizării materialului rulant nou achiziționat, precum și creșterea gradului de utilizare a materialului rulant nou achiziționat sau modernizat (cu până la 35%) pentru un randament maxim în ceea ce privește investițiile realizate pentru modernizare infrastructurii feroviare și pentru valorificarea materialului rulant.

În Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă se stabilește că, până în 2030, transportul intermodal feroviar și naval va fi în măsură să concureze pe picior de egalitate cu transportul exclusiv rutier din UE.

Pentru a atinge neutralitatea climatică la nivel european până în 2050, este necesară reducerea cu 90% a emisiilor din sectorul transportului, față de nivelul din anul 1990.

Decarbonizarea sectorului transporturilor este susținută în principal de utilizarea modurilor sustenabile de transport, precum transportul feroviar, transportul naval (pentru marfă, în principal), transportul public de la nivel urban/zonă funcțională urbană (inclusiv cu metroul și trenul metropolitan), utilizarea bicicletei ca mod de deplasare şi de măsurile de promovare a surselor regenerabile în producerea energiei electrice (sprijinite inclusiv la nivel de PNRR), în linie cu țintele ce vor fi asumate prin Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC).

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, minimum 20 % din alocarea totală a PNRR trebuie să contribuie la tranziţia digitală.

Potrivit Raportului de țară din 2020, sectorul transporturilor din România a fost responsabil de generarea a 24.7 % din emisiile totale de CO2 și a 16.6 % din emisiile totale de GES, în 2017 (Comisia Europeană), cu mult sub media UE.

Din aceste procente, transportul rutier a reprezentat peste 90% din totalul emisiilor de CO2 și de GES din sectorul transportului la nivelul întregii țări.

Prin natura sa, transport feroviar este mult mai ușor de digitalizat decât cel rutier, naval sau aerian. Prin urmare, investițiile în automatizarea acestui tip de transporturi sunt mai puțin costisitoare și produc rezultate superioare în eficiența transportului de mărfuri.

Societatea va avea obligația legală de a asigura transporturile strategice ale statului român, contrabalansându-se riscul de refuz al societăților de transport private de a executa anumite transporturi feroviare sau chiar imposibilitatea acestora de a le prelua, în situații de criză.

Însuși termenul de „criză” relevă urgența ce caracterizează necesitatea asigurării unor astfel de servicii de transport, care, în situația imposibilității de a le prelua sau refuzului din partea celorlalte companii private de transport, ar genera întârzieri ce pot afecta securitatea națională și a partenerilor externi.