În timp ce guvernul se tot bate cu pumnul în piept în privința reformei pensiilor speciale, statul plătește 25 de miliarde pentru a plăti astfel de pensii. Deși este aproximativ unanim acceptat faptul că militarii și polițiștii au dreptul la pensii date prin legi speciale, sunt categorii de „speciali” unde sunt mari dubii că ar fi îndreptățiți să ia zeci de mii de lei pe lună de la un stat din ce în ce mai sărac. Și în care românii de rând sunt tot mai împovărați cu tot felul de biruri.
România dă, în acest moment, 17 pensii speciale, de serviciu sau acordate pe baza unor legi speciale. Iar multe dintre ele nu sunt nici pe jumătate acoperite de contributivitate, iar unele chiar deloc.
Potrivit jurnaliștilor de la Newsweek, care au făcut un bilanț al pensiilor speciale plătite de stat, anul dispar din buget 25 de miliarde de lei pentru plata acestor tipuri de pensii.
Și avem șase tipuri de pensii speciale. Capitol la care magistrații conduc detașat. Potrivit datelor citate, România are 5.768 de foști magistrați, iar pensia medie este de 25.416 lei. Total pensii pe lună pentru magistrați: 146.599.488 lei.
Urmează 2.350 de foști membri ai personalului auxiliar din instanțe. Pensia medie este de 7.071 lei. Total pensii pe lună: 16,616,8500 lei.
872 de parlamentari. Pensia medie este de 6.225 lei. Total pensii pe lună: 5.428.200 lei.
1.337 de membri ai aviației civile. Pensia medie este de 13.132 lei. Total pensii pe lună: 17.557.484 lei.
667 de membri ai Curții de Conturi. Pensia medie este de 10.202 lei. Total pensii pe lună: 5.468.400 lei.
784 de membri ai Corpului diplomatic şi consular al României. Pensia medie este de 6.975 lei. Total pensii pe lună: 5.468.400 lei.
Când adunăm sumele, observăm că pensiile speciale costă 197.000.000 lei pe lună, adică 2.360.000.000 lei pe an.
Există opt categorii de pensionari care primesc indemnizații, oferite, prin legi speciale, prin intermediul Casei de Pensii.
Veteranii de război și văduvele de război. Număr – 11.432. Pensie medie – 912 lei. Total pensii – 10.425.984 lei
Persoane persecutate de comuniști. Număr – 197.445. Pensie medie – 1.511 lei. Total pensii – 298.339.395 lei
Persoane persecutate de comuniști pe o lege diferită. Număr – 62.496. Pensie medie – 854 lei. Total pensii – 53.371.584 lei
Persoane care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției Serviciului Muncii 1950-1961. Număr – 36.762. Pensie medie – 80 lei. Total pensii – 2.940.960 lei
Revoluționarii. Număr – 12.411. Pensie medie – 2.179 lei. Total pensii – 27.043.569 lei
Artiști. Număr – 537. Pensie medie – 345 lei. Total pensii – 233.595 lei
Uniuni de creație. Număr – 14.066. Pensie medie – 1.933 lei. Total pensii – 27.189.578 lei
Soț supraviețuitor – 67.455. Pensie medie – 128 lei. Total pensii – 8.634.240 lei.
Pensiile acordate prin legi speciale sunt 427.000.000 lei. Anual, este vorba de 5.100.000.000 lei.
Există un număr mare de pensionari care au stagiul minim de cotizare de 15 ani dar prin contributivitate nu ajung la pensia minimă. În cazul unui număr de 839.431 de pensionari, statul plătește în medie suma de 536 de lei lunar pentru ca aceștia să ajungă la pensia minimă de 1.281 de lei.
Efortul bugetar pentru pensionarii care nu ajung la pensia minimă prin contributivitate este de 449.935.016 le pe lună. Pe an este vorba de 5.300.000.000 lei.
Pensiile polițiștilor sunt 666.0000.000 lei lunar și 8 miliarde anual.
Pensiile militarilor costă 450.000.000 de lei pe lună sau 4,5 miliarde de lei pe an.
În concluzie, anual, guvernul plătește 25 de miliarde de lei pentru pensii speciale, de serviciu și a celor elaborate pe baza unor legi speciale. Pe lângă aceste sume guvernul mai plătește 4.600.000 pensii exclusiv contributive.
Expertul fiscal Gabriel Biriș spune că guvernul direcționează aproape toate veniturile spre pensii și spre salariile bugetarilor. El susține chiar că o parte din pensiile speciale sunt plătite din împrumuturi, deoarece guvernul nu mai are venituri la buget.
„Am ajuns într-o situație scandaloasă. Pe întreg semestru, salariile bugetarilor plus asistența socială care include pensiile sunt 92% din veniturile fiscale ale statului român. Plus dobânzile ajungem la 100%. Pensiile speciale le plătim pe împrumut. Acestea sunt cheltuieli structurale, adică de la an la an. Nu sunt excepții că într-un an ai făcut investiții mai mari. Sunt cheltuieli fixe, precum facturile la casă. Trebuie o schimbare de sistem.
Dacă totuși nu ne-am mai fi putut plăti ratele scadente și dobânzile… dacă ar fi scăzut ratingul de țară și nu ne-am mai fi putut împrumuta, am fi intrat într-un acord cu FMI. În acest caz, pensiile și salariile foarte probabil ar fi trebuit reduse.”, a declarat Gabriel Biriș pentru Newsweek.