Taxa bancară, cunoscută drept cea „pe lăcomie”, a devenit principala temă de discuție a investitorilor și bancherilor adunați la Viena pentru conferința Euromoney. Aceștia nu sunt îngrijorați atât de introducerea aceste taxe ci de închidererea tururor canalelor de comunicare cu autoritățile române, arată ZF.
Bancherii sunt atenți în special la cum această măsură este justificată de liderii PSD și de ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, doarece când decizia a fost luată în decembrie nimeni nu i-a consultat sau măcar informat despre introduecerea acestei taxe.
O altă problemă pe care o remarcă aceștia este și faptul că măsura a fost introdusă fără un calcul asupra impactulului şi al consecinţelor asupra economiei româneşti, asupra businessurilor, şi asupra persoanelor fizice, pe care le va avea această taxă bancară.
Taxa bancară are mai multe neclarităţi: cum se plăteşte această taxă şi cum se calculează, trimestrial sau anual? Ce înseamnă active financiare, cum sună prevederea din OUG 114? Dacă este o taxă excepţională sau va fi o taxă permanentă? Ce va face BNR şi România dacă tot sistemul bancar va intra pe pierdere? Ce să le spună propriilor acţionari, mai are sens sau nu să rămână în România, dacă vor intra pe pierdere şi dacă BNR le va cere să vină cu bani suplimentari?
Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a motivat faptul că nu a vrut să discute înainte cu băncile această taxă bancară prin faptul că sunt presiuni enorme pentru a nu fi introdusă.
Conform primelor calcule, această taxă bancară, în funcţie de cât este, ar putea să trimită pe pierdere întregul sistem bancar, ceea ce ar fi un pericol pentru stabilitatea economică şi financiară a României.