Analfabetismul funcțional, declarat risc pentru securitatea națională în noua Strategie de Apărare a Țării

Pentru prima dată, analfabetismul funcțional și abandonul școlar sunt considerate riscuri directe la adresa securității naționale, potrivit proiectului Strategiei Naționale de Apărare a Țării 2025-2030, prezentat miercuri de președintele Nicușor Dan.

Strategia de Apărare a Țării 2025-2030

Documentul plasează în centrul politicilor publice nevoia de a combate lipsa competențelor de bază și vulnerabilitatea populației în fața manipulării informaționale, conform edupedu.ro.

„Prevenirea și diminuarea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional” reprezintă prima linie de acțiune menționată în capitolul dedicat educației, culturii, sănătății și domeniului social. Alături de aceasta, Strategia include obiective precum creșterea calității ofertei educaționale, reducerea inechităților regionale și consolidarea legăturii dintre educație și piața muncii.

Nivelul redus al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate, o vulnerabilitate

Strategia avertizează că precaritatea educației și numărul scăzut de absolvenți de studii superioare au „impact negativ asupra dezvoltării țării” și pot duce la „cronicizarea lipsei de capital uman specializat”.

În același timp, nivelul redus al gândirii critice, alfabetizării media și culturii de securitate este considerat o vulnerabilitate ce scade reziliența societății în fața extremismului, radicalizării și dezinformării.

Programe pentru dezvoltarea gândirii critice, a competențelor media și a spiritului civic

Pentru a contracara aceste fenomene, documentul prevede politici publice de educație media și digitală, adresate tuturor categoriilor sociale, cu accent pe copii și tineri. Aceste programe vor urmări dezvoltarea gândirii critice, a competențelor media și a spiritului civic, menite să protejeze cetățenii de campaniile de influență ostilă.

Pe lângă problemele din educație, Strategia identifică și performanța scăzută a sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare ca vulnerabilitate majoră, cauzată de subfinanțare, acces redus la fonduri externe și dificultăți în atragerea specialiștilor. Aceste deficiențe, arată documentul, limitează competitivitatea României și capacitatea de a valorifica noile tehnologii.

Oportunități

La capitolul „Oportunități”, Strategia subliniază că fondurile europene, noile tehnologii, în special Inteligența Artificială, și experiența românilor din diaspora pot contribui decisiv la modernizarea sistemului educațional și la reducerea decalajelor de dezvoltare.

„Accesarea fondurilor UE în educație și cercetare asigură creșterea accesului la educație de calitate, crearea de programe de educație media și digitală, precum și promovarea gândirii critice necesară combaterii manipulării informaționale”, se mai arată în document.