Scutul antirachetă de la Deveselu este un sistem strict defensiv şi nu este îndreptat împotriva Rusiei, dă asigurări ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în emisiunea ”Lumini și Umbre” de pe B1 TV. El a subliniat că inclusiv vicepremierul rus Dmitri Rogozin ar fi lăsat să se înţeleagă într-o declaraţie făcută public că Rusia nu poate fi afectată de scutul antirachetă. Ministrul de Externe susţine însă că prezenţa americană pe teritoriul României îi supără pe ruşi, deoarece instalarea unor structuri americane pe teritoriul ţării noastre e o garanţie că România nu se va mai întoarce în sfera de influenţă a Rusiei.
”În 2015 spre luna noiembrie-decembrie va avea loc operaționalizarea bazei Deveselu. Sistemul antirachetă este strict defensiv, acest aspect e menționat și în acordul pe care l-am semnat cu SUA, cel finalizat în septembrie 2011. Noi nu putem înlocui de exemplu conform acordului tipul de interceptor cu un altul care să aibă proprietăți ofensive”, a afirmat Aurescu.
”Aceste tipuri de interceptări care vor fi instalate în România în acest an folosesc energia cinetică pentru distrugerea unei rachete inamice. Cu alte cuvinte, ele nu au încărcătură explozivă sau nucleară”, a explicat el.
Bogdan Aurescu a subliniat că inclusiv oficiali de la Kremlin ar fi lăsat să se înţeleagă că Rusia nu poate fi direct afectată de scutul antirachetă. În schimb, prezenţa americană pe teritoriul României îi supără pe ruşi.
”Domnul Rogozin spunea că rachetele intercontinentale rusești pot depăși ușor sistemul antirachetă pe care SUA sau NATO l-au amplasat în România. Dl. Rogozin ne confirmă prin declarația sa că argumentele noastre au fost înțelese de partea rusă. Explicația politică e una foarte simplă. E neplăcut pentru Rusia să constate că pe teritoriile unor foste state comuniste membre ale tratatului de la Varșovia se instalează permanent echipamente sofisticate ale SUA”, a spus ministrul de Externe.
El a adus în discuţie şi problema noului val de sanctiuni impuse Rusiei de către Uniunea Europeană în contextul crizei ucrainene, despre care a spus că au avut efectul aşteptat.
”Sancțiunile au fpst însoțite de scăderea prețului petrolului, efectul lor combinat au creat dificultăți economice și financiare în Rusia. Sancțiunile sunt luate nu doar pentru a pedepsi un stat ci pentru a descuraja și a stimula efortul diplomatic de a ajunge la o soluție. Consiliul Afacerilor Externe a luat o serie de decizii și ce se întâmplă în plan diplomatic în această săptămână este și o consecință a acestor decizii. S-a decis prelungirea sancțiunilor existente a validității lor din martie până în septembrie. S-a decis pregătirea unor noi persoane și entități care să fie sancționate, iar decizia se va lua luni la Consiliul Afacerilor Externe”, a explicat Aurescu.
Potrivit presei franceze, care citeaza surse diplomatice, Anatoli Antonov este cel mai înalt responsabil aflat pe aceasta listă, care conține 19 nume de ruși și separatiști.