Bucureștiul, una dintre cele mai calde capitale europene. Iată ce spun specialiștii

Bucureștiul a devenit una dintre cele mai calde capitale europene. Temperatura medie a crescut constant în perioada 2021-2024, depășind 12 grade Celsius. Iată despre ce este vorba!

Tot mai cald

„Oraşele României se încălzesc într-un ritm accelerat, reflectând preţul urbanizării rapide şi al planificării deficitare. Peste 12 milioane de români locuiesc în oraşe, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt expuşi zilnic la temperaturi cu 3-8 grade Celsius, mai ridicate decât în satele învecinate”, se arată în cercetarea de specialitate, „Starea Climei – România 2025”, conform Știrile ProTv.

Temperatura medie anuală în oraşele României a crescut constant, depăşind 12 grade Celsius, în perioada 2021-2024, cu peste două grade Celsius mai mult decât în secolul trecut.

În 2025, mai multe oraşe din sud şi vest, precum Bucureşti, Alexandria sau Timişoara, au depăşit pragul de 40 grade Celsius, în timpul verii.

Care sunt cauzele

Capitala, cu o temperatură medie de 22,5 grade Celsius, în iulie, comparabilă cu Atena sau Roma, este acum printre cele mai calde din Europa.

Intensitatea insulei de căldură urbană variază între un grad şi două grade pe timpul nopţii, respectiv între 3-5 grade ziua, ajungând chiar la 7-8 grade în perioadele caniculare.

Specialiștii consideră că lipsa vegetației, betonul și emisiile mașinilor amplifică încălzirea: „Suprafeţele construite din beton şi asfalt absorb şi reţin căldura, în timp ce lipsa vegetaţiei reduce evapotranspiraţia şi umiditatea aerului. În plus, emisiile din trafic şi activitatea economică urbană amplifică încălzirea locală. Efectele sunt resimţite inegal: cartierele dense, cu puţine spaţii verzi şi clădiri înalte – adevărate „canioane termice” – sunt cele mai expuse”.

Populația vulnerabilă și consecințele suportate

„Populaţia vulnerabilă – în special vârstnicii, persoanele cu venituri reduse sau cei care lucrează în aer liber – suportă cel mai greu consecinţele. În aceste zone, riscul de îmbolnăvire sau mortalitate asociat valurilor de căldură creşte semnificativ. Datele satelitare şi platformele digitale precum SynUHI permit astăzi monitorizarea intensivă a ICU şi evidenţiază extinderea ei anuală”, se arată în cercatare.

„Totuşi, politicile de adaptare rămân fragmentate: Soluţiile bazate pe natură – coridoare verzi, acoperişuri vegetale, spaţii umbrite şi suprafeţe permeabile – pot reduce temperatura locală cu până la 5°C şi aduce beneficii pentru sănătate şi calitatea vieţii. Implementarea lor, însă, depinde adesea de colaborările dintre grupurile civice şi autorităţile locale”, se mai precizează.

Adevărata provocare

„Astăzi, provocarea reală este să trecem de la aceste „reduceri facile” la măsuri concrete în sectoarele cele mai dificile – transport, clădiri şi agricultură – acolo unde progresul este costisitor şi necesită schimbări structurale şi de comportament. În pofida performanţei istorice, economia românească rămâne una dintre cele mai poluante din UE: pentru fiecare euro produs, sunt generate aproape 500 grame de CO2, de peste două ori mai mult decât media europeană”, scrie în raport.

„Această disproporţie arată că „miracolul” reducerilor nu se poate repeta, iar pentru viitor este nevoie de politici climatice solide care să stimuleze modernizarea economică, creşterea eficienţei energetice şi trecerea la tehnologii curate”, se adaugă.

România și resursele financiare

România are acces la resurse financiare semnificative pentru tranziţia verde. Astfel, doar în 2023, autorităţile au obţinut 476 milioane de euro din vânzarea certificatelor de carbon pe piaţa ETS, iar până în 2032 se pot accesa peste 31 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare şi Fondul Social pentru Climă.

Cu toate acestea, „fără legislaţia şi planurile necesare (inclusiv transpunerea ETS2 şi adoptarea Planului Social pentru Climă), există riscul major de a pierde aceste miliarde – rămânând cu costurile tranziţiei, dar fără beneficiile ei”, spun specialiștii.