Cutremurul din 4 martie 1977. Dezastrul care bântuie România și după 49 de ani

Cutremurul din 4 martie 1977 este consideat cel mai mare dezastru care a avut loc în România modernă, soldat cu moartea a 1.578 de persoane, din care 1.424 doar în Bucureşti.

Despre cutremurul din 4 martie 1977

În seara de vineri, 4 martie 1977, la ora 21:21, în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km, s-a produs un seism cu magnitudinea de 7,4 pe scara Richter. Cutremurul din 4 martie 1977 a fost cel de-al doilea mare cutremur din secolul XX, produs în România. Precedentul a avut loc la 10 noiembrie 1940, având magnitudinea de 7,4 pe scara Richter.

Seismul a avut o durată de 56 de secunde și a provocat prăbuşirea sau avarierea gravă a sute de imobile. Sub ruinele acestora au fost prinse mii de victime. Alte mii de clădiri de locuințe au fost avariate într-o măsură mai mare sau mai mică. Multe dintre ele nu au fost reabilitate nici până în zilele noastre, deși au trecut 49 de ani. Au fost distruse sau avariate spitale, școli, instituţii de învăţământ superior etc.

Acest dezastru a provocat cele mai mari pagube din istoria României. Bilanțul morților la nivel național a fost de 1.578 de persoane, din care 1.424 au fost înregistrate în Bucureşti. Un număr de 11.321 de persoane au fost rănite, din care 7.598 în Capitală. Un număr de 32 de clădiri s-au prăbuşit în Capitală. Alte 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, iar aproximativ 200.000 de oameni au fost afectaţi direct.

Mai multe personalități și-au pierdut viața în acest dezastru. Printre acestea se află Anatol Emilian Baconsky, Savin Bratu, Alexandru Ivasiuc, Mihai Gafiţa, Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Tudor Dumitrescu, Toma Caragiu, Doina Badea, Alexandru Bocăneţ, Eliza Petrăchescu, Liviu Popa, Mihaela Mărăcineanu, fizicienii acad. Florin Ciorăscu şi acad. Paul C. Petrescu ş.a.

Imobile istorice distruse în București

Cutremurul din 4 martie 1977 a avariat mai multe clădiri istorice sau simbol din București. Între acestea sunt:

• Blocurile Scala, Casata, Nestor, Belvedere, Colonadelor şi Grădiniţei;
• Hotelul Victoria (Lafayette sau fostul Grand Hotel de France);
• Blocurile de pe Str. Sahia, Tudor Arghezi şi Calea Moşilor (135);
• Un corp al vechii Facultăţi de Chimie;
• Tronsonul A al blocului 30 din zona Lizeanu, construit în 1962;
• Tronsonul F al blocului OD16 din cartierul Militari, construit în 1974;
• Centrul de Calcul al Ministerului Transporturilor, construit în 1968.

Alte 12 clădiri s-au prăbuşit parţial ori au avut distrugeri foarte grave, printre acestea fiind Blocurile Dunărea, Simu (de lângă Lido) şi Wilson, blocul de pe Str. Şcoalei, Carpaţi/Metalexport.

În ţară, cele mai mai pagube s-au înregistrat în Teleorman, Dolj, Ilfov, Prahova, Iaşi, Vaslui, Buzău, Vrancea. Numeroase clădiri din orașele Buzău, Ploieşti, Craiova, Zimnicea, Alexandria, Focşani, Iaşi, Bârlad, Vaslui etc.

Cum a reacționat regimul comunist la cutremurul din 4 martie 1977

În dimineaţa zilei de 5 martie 1977 a fost instituită, prin Decret prezidenţial, starea de necesitate pe întreg teritoriul ţării. Aceasta a fost ridicată pe 10 martie, cu excepţia municipiului Bucureşti şi a unităţilor sistemului de telecomunicaţii şi a Radioteleviziunii, unde a încetat la 15 martie. Autoritățile au trecut imediat la înlăturarea consecințelor dezastrului după cutremurul din 4 martie 1977.

Pe 5 martie 1977, dictatorul Nicolae Ceauşescu revenise în ţară dintr-o vizită din Republica Federală Nigeria. El a dat ordine pentru căutarea și recuperarea victimelor seismului de sub dărâmîturi. Totodată, au fost luate măsuri pentru cazarea sinistraţilor, în acest scop stabilindu-se închiderea temporară a unor instituţii de învăţământ superior şi punerea la dispoziţia populaţiei sinistrate a căminelor studenţeşti.

În toate punctele unde a fost nevoie de intervenții a acționat armata, studenții, echipele de specialiști, cascadori, cadre sanitare, dar şi simpli cetăţeni. Aceștia au fost implicați în operațiunile de salvare, mulți lucrând fără întrerupere la degajarea ruinelor.

Începând cu 8 martie, în Bucureşti şi în restul ţării, întreaga reţea de învăţământ şi-a reluat activitatea. Prin Decret prezidenţial, începând cu 10 martie 1977, a încetat starea de necesitate, cu excepţia municipiului Bucureşti. Printr-un nou Decret prezidenţial, din 15 martie 1977, starea de necesitate a încetat şi în municipiul Bucureşti.

Cauzele care au dus la cutremurul din 4 martie 1977

În primele zile de după dezastru, seismologii au analizat caracteristicilor și cauzele care au dus la cutremurul din 4 martie 1977. Studiul a fost realizat în cooperare de Centrul de Fizica Pământului şi Seismologie din România și Institutul de Geologie-Geofizică.

„Concluziile care se desprind demonstrează pregnant că mişcarea tectonică din 4 martie întruneşte toate elementele ce caracterizează cutremurele cu epicentrul în Munţii Vrancei, seismele de acest gen fiind de mare adâncime, cu şoc foarte puternic în prima sa manifestare. (….)

Istoricul seismelor care au avut loc în ţara noastră, statistica pe ultimii 500 de ani constituie tot atâtea argumente care atestă permanenţa acestor caracteristici ale cutremurelor din regiunea Vrancei. În 1802, cutremurul principal, cu o magnitudine de 7,4 pe scara Richter, a fost urmat de o serie de replici tot mai slabe. Elemente asemănătoare de manifestare şi desfăşurare le-a prezentat şi seismul din 1940. Şocul principal de magnitudine – 7,4, de la 10 noiembrie 1940, nu s-a mai repetat, replicile care au durat până la sfârşitul lunii nedepăşind 5,5 pe scara Richter.

Astfel de caracteristici întruneşte şi cutremurul de vineri seară, de 7,2 grade pe scara Richter, care a fost urmat, la scurt timp, chiar în noaptea de 4 spre 5 martie, de o serie de replici cu o intensitate atât de slabă, magnitudinea lor nedepăşind 4,5 grade, încât nu au fost înregistrate decât de seismografe, nefiind percepute de populaţie. Asemenea replici de mică intensitate ale cutremurului din 4 martie specifice seismelor de mare adâncime din Vrancea au continuat şi în zilele de 5-8 martie, perioadă în care frecvenţa lor a scăzut progresiv”, notau seismologii, conform Agerpres.