De ce pâinea ne face „fericiți”, dar ne poate sabota sănătatea? Avertismentul nutriționiștilor

Pâinea, unul dintre cele mai consumate alimente din dieta zilnică, are un impact direct asupra creierului, stimulând eliberarea dopaminei, cunoscută drept „hormonul fericirii”. Specialiștii avertizează însă că acest efect vine la pachet cu fluctuații ale glicemiei, pofte alimentare și probleme digestive, mai ales atunci când este consumată frecvent și în forme ultraprocesate.

Despre ce este vorba

Din punct de vedere biologic, atracția pentru pâine este ușor de explicat. Organismul este programat să caute surse rapide de energie, iar carbohidrații rafinați declanșează un răspuns rapid la nivel cerebral, scrie Click.

Totuși, aceste creșteri bruște ale glicemiei sunt urmate, de cele mai multe ori, de scăderi accentuate ale nivelului de energie, apariția poftelor de zahăr și o senzație redusă de sațietate.

Pâinea din comerț, o problemă ignorată

Nutriționiștii atrag atenția că problema nu este doar pâinea în sine, ci și calitatea produselor disponibile în supermarketuri. Majoritatea sortimentelor sunt ultraprocesate, sărace în fibre și bogate în aditivi precum conservanți, emulgatori sau stabilizatori.

Studiile au asociat consumul regulat de pâine procesată, cu un conținut scăzut de fibre, cu un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare și chiar cu o rată mai mare a mortalității.

Contrar percepției populare, nici pâinea fără gluten nu este automat o alternativă mai sănătoasă.

„Conțin adesea aceiași aditivi pentru a imita textura și aspectul pâinii clasice”, spune Richards.

Rolul pâinii în greutate și digestie

Nutriționista Caren Richards susține că eliminarea produselor din grâu procesat poate reprezenta un prim pas important pentru persoanele care încearcă să își controleze greutatea.

„Dacă încerci să îți controlezi greutatea și consumi multe produse din grâu procesat, e un loc bun de unde să începi”, a declarat Caren Richards, pentru The Telegraph.

Experiența personală a specialistei arată însă că tranziția nu este lipsită de dificultăți: „În prima săptămână am înlocuit chifla cu vită de la prânz cu o salată verde, două ouă fierte și un pachet întreg de bresaola. Foamea, însă, era cruntă.”

Ea avertizează că eliminarea pâinii fără introducerea unor alimente sățioase este o greșeală frecventă: „Am trecut pe terci de ovăz cu banană dimineața și supe consistente cu fasole și leguminoase la prânz. Rezultatul? Mai puțină foame, zero prăjituri Kipling și câteva kilograme în minus.”

De ce alte surse de carbohidrați sunt mai eficiente

Diferența majoră dintre pâine și alte surse de carbohidrați constă în structura nutrițională.

„Pâinea are o densitate mare de carbohidrați, adică o cantitate mare de carbo pe porție, dar nu ține de foame. Legumele, lintea și fasolea oferă sațietate reală prin fibre, volum și conținut de apă”, explică nutriționista.

Chiar și în lipsa unei intoleranțe diagnosticate, pâinea poate provoca disconfort digestiv, mai ales în perioadele de stres: „În vacanță, când ești relaxat, mănânci focaccia și te simți bine. Acasă, stresat, un sandviș la birou îți poate sta în stomac ore întregi.”

Concluzia specialistului

Nutriționista subliniază că pâinea artizanală cu maia este, într-adevăr, mai ușor de tolerat, dar consumul excesiv rămâne problematic: „Dacă mănânci prea multă, corpul tot se poate lupta cu conținutul de gluten”.

Concluzia ei este clară: „După patru săptămâni fără pâine, digestia mea s-a îmbunătățit, nu mă mai balonez și am slăbit. Cu nivelul glicemiei stabilizat, am redus automat consumul de dulciuri și gustări. Nu mai cad pradă poftelor de după-amiază, mănânc un fruct sau pur și simplu aștept masa următoare. Nu-mi propun să renunț definitiv la pâine, fiindcă știu că aș eșua. Dar am învățat că pot trăi bine și fără ea, cel puțin o vreme”.