UZPR: Despăgubiri de milioane de lei împotriva jurnaliștilor – un precedent care riscă să reducă presa la tăcere

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) atrage atenția asupra unei hotărâri recente pronunțate de Tribunalul București, prin care trei jurnaliști au fost obligați să plătească despăgubiri de ordinul milioanelor de lei. Asociația consideră că impactul unei astfel de decizii depășește cazul punctual și ridică semne de întrebare serioase în ceea ce privește libertatea presei.

Reprezentanții UZPR precizează că nu comentează fondul cauzei, care urmează să fie analizat de instanțele superioare, însă subliniază că dimensiunea sancțiunilor transmite un semnal îngrijorător pentru întreaga breaslă.

Ce comunicat a transmis UZPR

Redăm, mai jos, comunicatul UZPR:

„Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România consideră că hotărârea pronunțată de Tribunalul București (TMB), prin care trei jurnaliști au fost obligați la plata unor despăgubiri în cuantum de milioane de lei ridică o problemă majoră pentru funcționarea liberă a presei în România.

Fără a comenta corectitudinea hotărârii instanței în ceea ce privește soluția pe fond – aspect care ține exclusiv de controlul instanțelor superioare – UZPR subliniază că dimensiunea acestor despăgubiri depășește cazul concret și transmite un mesaj de intimidare generalizată: nu mai este vorba doar despre răspunderea unor jurnaliști, ci despre riscul ca întreaga presă să fie redusă la tăcere”, a transmis UZPR, într-un comunicat.

Cum poate afecta această decizie activitatea jurnaliștilor

„Când sancțiunea pentru un demers jurnalistic atinge asemenea proporții, nu mai vorbim despre responsabilitate, ci despre descurajare sistemică, în care teama devine normă profesională. Nu doar cei sancționați sunt afectați, ci toți jurnaliștii care, văzând aceste consecințe, vor evita subiecte sensibile, investigații sau critici legitime. Este mecanismul clasic prin care libertatea de exprimare este limitată indirect: nu prin interdicție, ci prin frică.

UZPR avertizează că sancțiuni de acest tip riscă să producă exact efectul pe care legislația europeană încearcă să îl combată – un „chilling effect” profund, în care presa nu mai este liberă, ci precaută până la autocenzură.

Acest context este cu atât mai grav cu cât intervine chiar înainte de data de 7 mai 2026, termenul-limită pentru transpunerea Directivei (UE) 2024/1069, al cărei scop este protejarea jurnaliștilor împotriva acțiunilor judiciare abuzive menite să îi intimideze sau să îi reducă la tăcere„, se mai precizează în același comunicat.

Ce solicită UZPR autorităților

„În loc ca acest moment să marcheze consolidarea protecției libertății de exprimare, asistăm la soluții judiciare care, prin amplitudinea sancțiunilor, pot avea un efect contrar spiritului directivei europene.

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România solicită autorităților: