Document MAI: În caz de cutremur major în România, 350.000 de clădiri ar fi grav avariate, iar numărul morților și al răniților grav ar ajunge la 45.000. Ce se va întâmpla în primele 72 de ore de la producerea seismului

O analiză realizată de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) din cadrul Ministerului de Interne (MAI) la finele anului 2021, intitulată „Concepția națională de răspuns post seism”, arată că în cazul unui cutremur major în România, de intensitate de 7,4 – 8,1 MW, vor fi peste 350.000 de clădiri rezidențiale grav avariate și peste 45.00 de oameni morți sau grav răniți. Un alt document realizat de Curtea de Conturi și publicat în luna ianuarie 2022 arată că instituțiile statului nu sunt pregătite pentru un seism puternic.

Județele cele mai afectate în caz de cutremur major

În cazul unui cutremur cu magnitudine între 7,4 și 8,1 MW, în județul Buzău ar fi cele mai multe clădiri grav avariate – circa 40.000. Urmează Prahova (39.000), Galați (37.000), București (33.500) și Vrancea (33.000), potrivit estimării IGSU citată de Digi24.

Curtea de Conturi, însă, susține că situația ar fi mult mai gravă și constată, de exemplu, că „nu există o inventariere și o evidență a tuturor clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București”.

Eveniment - 11 ian, 08:48

Accidente grave în București. Nouă persoane au fost rănite, printre care și doi polițiști

Bucureștiul, deloc pregătit în caz de cutremur

Potrivit analizei Curții de Conturi, citată de Digi24, în București un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic. 12 clădiri aparținând unui număr de 6 spitale/institute prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui seism similar celui din 1977.

Mai mult, inclusiv sedii aparținând subunităților de intervenție ale IGSU sunt încadrate în categoria construcțiilor cu grad seismic ridicat.

Documentul mai arată că în București au fost consolidate 73 de clădiri în 23 de ani, adică aproape 3 clădiri pe an. În plus, sunt probleme la rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și la construcțiile hidrotehnice.

Specialiștii au mai constatat că nu există niciun plan privind pregătirea antiseismică a populației municipiului București.

Din totalul de 1.106 adăposturi de protecție civilă, cu o capacitate de 171.805 persoane, doar 60% sunt operative. De asemenea, la nivel național nu există o bancă națională de sânge, plasmă și celule stem, iar Ministerul Sănătății nu dispune de spitale mobile și are rezerve mici de medicamente, materiale sanitare și echipamente necesare acordării asistenței de urgență.

Ce s-ar întâmpla în caz de cutremur major în România: Panică, lipsă de organizare

ISGU, condus de Raed Arafat, a identificat riscurile asupra sistemului național de management al situațiilor de urgență.

Astfel, în primele 72 de ore de la producerea cutremurului, sunt așteptate: un blocaj instituțional în primele 4-6 ore, deteriorarea parțială sau totală a legăturilor de comunicații, blocaje în trafic, serviciul 112 blocat, panică în rândul populației, dificultăți în colectarea informațiilor din teren, incendii, explozii, avarii, dificultăți în operațiunile de căutare-salvare, în utilizarea stocurilor de alimente, apă, medicamente, carburanți, pături, corturi, etc. în gestionarea voluntarilor și a sprijinului internațional.