Extrădarea lui Darius Vâlcov mai poate fi blocată doar de Curtea de Casație a Italiei / Fostul ministru, susținut fără succes la Curtea de Apel din Napoli de Liviu Dragnea și mai mulți deputați

Curtea de Apel din Napoli a stabilit, joi, că Darius Vâlcov trebuie predat autorităților române. Decizia mai poate fi întoarsă doar de Curtea de Casație a Italiei.

La fel ca alți condamnați celebri, Vâlcov a fugit în Italia și încearcă să-i convingă pe judecători să nu-l extrădeze, folosind aceleași argumente: că este stabilit în această țară de peste cinci ani și că, dacă ar fi încarcerat în România, ar fi supus unor tratamente inumane.

Amintim că Darius Vâlcov, fost primar în Slatina și fost ministru de Finanțe și vicepremier în guvernele PSD controlate de Liviu Dragnea, a fost condamnat definitiv în România la 6 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

Dragnea a încercat să-l ajute pe Vâlcov să scape de închisoare

Potrivit surselor PRESShub, pentru a scăpa de extrădare, deci și de detenție, Darius Vâlcov s-a folosit de mai multe înscrisuri, printre care o declarație a lui Liviu Dragnea.

Dragnea, care la rândul său a făcut închisoare, a scris că l-a angajat pe Vâlcov la cabinetul său pentru că acesta nu mai avea resurse materiale.

Vâlcov a mai adus în apărarea lui o interpelare a unor deputați despre condițiile grele din închisorile românești, precum și un studiu făcut de avocatul clujean Radu Chiriță care, prezentat în calitate de profesor universitar și expert, a criticat, de asemenea, sistemul penitenciar din România.

Interpelarea deputaților către ministerul Justiției a fost semnată de mai mulți politicieni, însă avocații italieni ai lui Vâlcov au insistat pe numele Simonei Maya Teodoroiu, prezentată ca fost judecător la Curtea Constituțională. Acum, ea e deputat PSD.

Ministrul Alina Gorghiu, explicații în cazul Vâlcov

Curtea de Apel din Napoli a dispus predarea lui Darius Vâlcov autorităților române pentru ca acesta să-și execute pedeapsa cu închisoarea. Hotărârea poate fi atacată cu recurs, în termen de cinci zile, la Curtea de Casație a Italiei.
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu (PNL), a vorbit despre competențele ministerului în astfel de situații și despre asemănările cu alte cazuri de condamnați fugari.

„‭Este cunoscut că sunt foarte puține persoane condamnate în România care‬ folosesc jurisdicții străine și prevederi din legislația altor state, pentru a nu executa pedeapsa în România. ‭Este importantă consolidarea cooperării judiciare. România nu este un caz‬ singular. Și alte state din UE se confruntă cu situații similare. ‭Vă asigur că suntem activi, implicați în soluționarea acestei probleme. ‬‭Procedura de emitere și executare a mandatului european de arestare este‬ una exclusiv judiciară‭, atribuțiile în acest domeniu fiind ale instanțelor de‬ judecată. Atribuțiile‭ ‬Ministerului‭ ‬Justiției‭ ‬se‭ ‬referă‭ ‬doar‭ ‬‬la‭ ‬ ‭facilitarea‬ comunicării,‭ ‬asistării‭ ‬și‭ ‬sprijinirii‭ ‬ autorităților‭ ‬judiciare‭ ‬române‭‭ ‬și străine la emiterea și executarea MEA ‭(mandatului european de arestare)”, a declarat Alina Gorghiu, potrivit Gândul.info.

La termenele de judecată din 6 iulie, respectiv 20 iulie, a participat și Laura Ceh, magistratul român de legătură în Italia.

Într-o intervenție pentru B1 TV, ministrul Justiției a mai susținut că „acești magistrați de legătură sunt desemnați de România în temeiul unui acord bilateral și vom arăta toată deschiderea pentru dialog cu statul italian astfel încât să putem să aducem înapoi, în România, pentru a putea executa pedeapsa aici, în închisorile românești, persoanele despre care știm cu toții că se află la acest moment în Italia”.

Totodată, Gorghiu a precizat că în relația cu țări ca Germania, Marea Britanie, Suedia nu mai înregistrăm niciun refuz de extrădare bazat pe condițiile din penitenciare: „Vă asigur că ne vom concentra pe investiții în infrastructura din penitenciare, trebuie să ne concentrăm pe locurile de detenție și să creștem condițiile pentru deținuți”.