Nemulțumirile și protestele fermierilor atrag „atenția” partidelor extremiste de dreapta și mișcărilor conspiraționiste care instigă la rezistență „în masă” și desigur, se așteaptă să câștige și mai multă simpatie în rândul alegătorilor, se arată într-o analiză The Guardian.
Anul trecut, fermierii din Olanda au blocat autostrăzile cu baricade din bălegar, ca măsură de protest împotriva deciziei autorităților de reducere drastică a emisiilor de azot. Proteste similare au avut loc în Belgia anul trecut. Proteste similare au avut loc și în Franța și Spania, dar și în Irlanda, în urmă cu o lună.
În Olanda, comentatori de dreapta și unii parlamentari spuneau în 2023 că fermele olandeze sunt închise pentru a face spațiu pentru solicitanții de azil. Populiștii de dreapta din întreaga lume și-au oferit sprijinul pentru poziția fermierilor, inclusiv fostul președinte Donald Trump, Marine Le Pen din Franța și guvernul populist de extremă dreapta al Poloniei.
Acum, a venit rândul Germaniei, cea mai mare economie din Europa. După ce în decembrie 2023, fermierii furioși aruncau cu bălegar pe străzile Berlinului, guvernul german nu a mai pus în aplicare planul de reducere a subvențiilor pentru carburanți pentru mașinilor agricole.
Grupurile de lobby ale fermierilor insistă însă ca acest plan să fie respins cu totul.
Fermierii au organizat luni la Poarta Brandenburg din Berlin un protest masiv față de planurile guvernului de majorare a unor impozite: Circa 10.000 de persoane, 3000 de tractoare şi 2000 de camioane au luat parte la protest, după o săptămână în care nemulţumirile agricultorilor au crescut şi mai mult presiunea asupra coaliţiei cancelarului Olaf Scholz, care se confruntă cu probleme bugetare şi ascensiunea forţelor de extremă dreapta.
Rezultatele unui sondaj publicat vineri şi citat de DPA arată că peste două treimi dintre germani, mai precis 68%, susţin protestele fermierilor împotriva planurilor guvernului de eliminare a unor subvenţii.
De la începutul protestelor, liderul federației fermierilor, Joachim Rukwied, a insistat în repetate rânduri: „Nu vrem mișcări de dreapta și radicale în demonstrațiile noastre”.
Pe lângă grupurile marginale, principala forță de extremă dreaptă a țării, AfD (Alternativa pentru Germania), a căutat să valorifice protestele, care au câștigat o simpatie publică foarte răspândită.
Partidul spune că intenționează să facă din apărarea zonelor rurale un element central al campaniei sale pentru alegerile cheie din acest an în Turingia, Saxonia și Brandenburg.
Potrivit unui sondaj de opinie recent comandat de radiodifuzorii RTL și NTV, AfD se bucură în prezent de sprijin de peste 30% în cele trei state din est.
Creat în 2013 ca o alternativă anti-euro înainte de a se transforma într-un partid anti-imigrație, AfD se bucură de o renaștere în timp ce Germania se luptă cu o creștere a migrației ilegale, precum și cu o economie slabă.
În ciuda prezenței extremiștilor la protestul de la Dresda, mulți participanți au respins vehement orice legături cu susținătorii de extremă dreapta, insistând că singurul lor scop a fost sprijinirea fermierilor.
„Nu-i filmați. Ei nu ne reprezintă”, a declarat pentru AFP o femeie care ține în mână o pancartă în sprijinul fermierilor.
Luisa Hochstein, 26 de ani, care conduce o mică fermă de lapte în regiune, a adăugat: „Aceste mitinguri sunt despre viitorul nostru. Acest lucru nu are nimic de-a face cu extremiștii de dreapta. Nu de aceea suntem aici”.
Sub presiune, executivul a decis o reducere treptată pe următorii trei ani, în locul unei eliminări bruşte, aşa cum plănuise.
Guvernul a retras deja total un plan de anulare a scutirii de impozit pe vehicule pentru fermieri. Pentru unii fermieri, povara taxelor de poluare este deja prea mult, se arată în analiza The Guardian, mai ales că astfel de măsuri vind după ani de criză energetică și pandemie, în care producția și nivelul de trai au fost serios afectate.
Extrema dreaptă germană, strigând revendicări suspecte și dezvăluind chiar afișe care cer ca oponenții să fie trimiși la spânzurătoare a stârnit temeri că extremiștii încearcă să exploateze mișcarea de protest.
În timpul unui miting din această săptămână al fermierilor germani supărați de reducerile subvențiilor, poliția a separat câteva zeci de susținători de extremă dreapta de manifestația principală.
Extremiștii din grupul „Freie Sachsen” împărțeau steaguri regaliste și poze fake cu politicieni germani îmbrăcați în prizonieri în timpul protestului de la Dresda.
Ei se numără printre grupurile radicale de care autoritățile germane se tem din ce în ce mai mult că caută să coopteze demonstrațiile, care au început în decembrie și s-au răspândit la nivel național.
Cancelarul Olaf Scholz a emis sâmbătă un avertisment împotriva „extremiştilor”.
„Când protestele, legitime prin ele însele, se transformă în furie și dispreț față de procedurile și instituțiile democratice, cu toții pierdem”, a spus Scholz într-o declarație și într-un videoclip.
„Dezacordul face parte din democrație”, a spus el, adăugând totuși că „furia este stârnită într-un mod țintit”. „Extremiștii… arată dispreț față de orice compromis și otrăvește dezbaterea democratică. „Este un amestec toxic care ar trebui să ne preocupe și care, de asemenea, mă preocupă foarte mult”, a spus Scholz.
În timp ce protestele continuă la Berlin, au apărut avertizări potrivit cărora mișcarea agricultorilor este infiltrată de extremiști care profită de acest scandal pentru a promova ideologia „în primul rând Germania”.
Grupări neonaziste și monarhiste apar în număr tot mai mare la protestele fermierilor care au blocat mai multe străzi din capitala Germaniei. Pe canalele de Telegram au apărut postări cu discuții aprinse despre posibilitatea formării unei rezistențe în masă care să ajute la „demontarea” guvernului.
În Germania, asociația fermierilor s-a distanțat de orice grup de extremă dreapta care a încercat să obțină capital politic de pe urma protestelor. O situație similară întâlnim și în România, când politicieni extremiști precum George Simion ori Diana Șoșoacă au fost huiduți de fermierii români.