Grevă japoneză la Universitatea din București după eliminarea unor specializări. Cum justifică conducerea desființarea programelor

Peste 140 de cadre didactice de la Universitatea din București anunță declanșarea unei greve japoneze, nemulțumite de desființarea mai multor programe de studiu. Decizia conducerii a generat reacții puternice și a deschis o dispută privind rolul universității în menținerea diversității academice.

De ce protestează profesorii Universității din București

Cadrele didactice critică decizia de a elimina 11 programe de licență și master, considerate de conducere drept „nesustenabile”, invocând impactul asupra accesului la educație. Profesorii susțin că astfel de măsuri reduc oportunitățile pentru studenți interesați de domenii mai puțin populare.

Nemulțumirile nu se limitează la proteste simbolice, deoarece profesorii au anunțat că vor acționa în instanță conducerea instituției. Ei consideră că responsabilitatea atragerii studenților aparține universității, nu programelor eliminate.

„Ni se reproșează că în anumite secții nu avem destui studenți. Problema e a ta, a Universității! Trebuie să diversifici programele, nu să le suprimi”, a declarat Prof. Univ. Dr. Vlad Alexandrescu potrivit psnews.ro.

Care sunt programele vizate și cum justifică universitatea decizia

Programele afectate includ specializări precum etica, teologia, limbile vechi sau cultura romă, dar și masterul în Dreptul Uniunii Europene din cadrul Facultății de Drept, masterul de studii religioase de la Facultatea de Limbi străine, precum și alte nouă programe din facultățile de Geologie și Geofizică, Litere, Sociologie și Teologie Ortodoxă. Conducerea invocă indicatori precum gradul scăzut de ocupare a locurilor și rata ridicată de abandon universitar.

Potrivit criteriilor stabilite, programele cu mai puțin de 66% ocupare, rezultate academice slabe și rate scăzute de absolvire sunt considerate „de risc”. În aceste condiții, unele specializări ar putea fi suspendate dacă nu își îmbunătățesc performanțele în următorii doi ani.

„Suntem o universitate de stat, nu suntem un SRL! Dorim ca studenții din România să poată studia și specializări de nișă, chiar dacă ponderea unor ocupații este mai mică”, a declarat Prof. Univ. Dr. Madeea Axinciuc.

Ce spun specialiștii despre impactul acestor schimbări

Experții în resurse umane consideră că o ajustare a ofertei educaționale ar putea crește șansele absolvenților de integrare pe piața muncii. Ei susțin că orientarea către domenii cu cerere mai mare poate reduce dificultățile întâmpinate după finalizarea studiilor.

Totuși, disputa evidențiază o tensiune constantă între nevoia de eficiență economică și menținerea diversității academice. Decizia universității și reacția profesorilor alimentează o dezbatere mai amplă despre rolul instituțiilor de învățământ superior.