La mulți ani, România! 98 de ani au trecut de la formarea României Mari, de când s-a scris cea mai importantă filă din istoria ţării noastre (VIDEO)

Sunt 98 de ani de la formarea României Mari, de când s-a scris cea mai importantă filă din istoria ţării noastre. O filă în care au fost prinşi toţi românii de la Nistru până la Tisa. Ziua în care am devenit o singură naţiune. Şi an de an de atunci, trebuie să ne amintim de cei care s-au jertfit pentru ca acest vis să devină realitate.

Şi joi vom avea parte de un adevărat spectacol la Arcul de Triumf. Parada militară de azi aduce şi o premieră. Cerul va fi brăzdat de noile vedete ale armatei române: avioanele F16, informează B1 TV. Ziua începe însă cu un moment solemn. Depunerile de coroane de la mormântul ostaşului necunoscut.

Aşadar, sunt 98 de ani de la Marea Unire, de la momentul în care inimile tuturor românilor au bătut la unison şi au simţit că fac parte din acelaşi loc. Un loc pentru care au curs sânge şi lacrimi: pământul României.

98 de ani de la momentul în care s-a semnat actul care a pus capăt unui zbucium de sute de ani, de la momentul în care România a devenit Mare. La mulţi ani, România!

98 de ani au trecut de la formarea României Mari

#DIRECT_ONE_ka8xb0#

”Adunarea Naţională a tuturor românilor adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre”.

Acestea au fost cuvintele care au consfinţit împlinirea unui vis: unirea tuturor românilor. Însă până la acel moment, 1 decembrie 1918, a fost drum lung. Început în Basarabia. Aici, pe 27 martie 1918, Sfatul Țării a votat unirea Basarabiei cu România. S-a întâmplat la doar două luni după ce românii de peste Prut îşi proclamaseră independenţa faţă de Rusia.

A trecut apoi jumătate de an până când a venit al doilea pas care ducea la Marea Unire. La 29 septembrie 1918 s-a întrunit la Oradea, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român care a adoptat în unanimitate o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se poziţiona ''printre naţiunile libere''. Actul redactat de Vasile Goldiş se intitula ''Declaraţia de autodeterminare naţională'' şi făcea referire la cei aproximativ 3.500.000 români care trăiau în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Atunci a apărut ideea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate ''să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române''.

Apoi s-au mişcat bucovinenii. Pe 27 octombrie 1918 s-a constituit Consiliul Naţional Român al Bucovinei, sub conducerea lui Iancu Flondor, care a afirmat dorinţa Bucovinei de unire cu România. Eveniment proclamat la 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi.

A fost ultimul pas înainte de Alba Iulia. Istoria se rescria în locul în care, în 1599, Mihai Viteazul săvârșea Unirea Țărilor Române.

Adunarea de la Alba Iulia s-a ţinut într-o atmosferă de mare sărbătoare. Au venit 1.228 de delegaţi oficiali, reprezentând cele 130 de cercuri electorale din comitatele românești. Acestora li s-au adăugat episcopii, delegaţii consilierilor, ai societăţilor culturale românești, ai școlilor medii și institutelor pedagogice, ai reuniunilor de meseriași, ai Partidului Social-Democrat Român, ai organizaţiilor militare și ai tinerimii universitare.

Pe lângă toţi aceștia, s-au adunat peste 100.000 de oameni, care au sosit cu trenul, cu căruţele, călări, pe jos, cu steaguri tricolore, cu table indicatoare ale comunelor ori ale ţinuturilor din care veneau. Drumul spre Cetăţuia de la Alba Iulia era flancat de șirurile de ţărani români înveșmântaţi în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Pe porţile cetăţuii flutura drapelul tricolor. De pe opt tribune se explica maselor populare măreţia vremurilor pe care le trăiau și importanţa adunării.

În uralele mulţimii s-a semnat documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare. Actul care consfinţea unirea tuturor celor de o limbă şi de o lege, într-un singur şi nedespărţit stat românesc.