Locuri puține, liste lungi: de ce deficitul de creșe și grădinițe duce la scăderea natalității

Pentru marea majoritate a tinerilor părinți din Capitală, primul obstacol nu este costurile asociate, ci „loteria” unui loc la creșă. Doar 1 din 9 copii sub 3 ani ajunge în sistemul public ante-preșcolar din România, departe de ținta europeană de 45 % pentru 2030. În București, listele de așteptare numără încă mii de nume, iar un loc într-o creșă privată costă cât jumătate din salariul mediu.

La nivel național, România se confruntă cu o realitate dură: suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește accesul copiilor sub 3 ani la servicii de îngrijire. Cu o rată de acoperire de doar 11,4%, suntem la o distanță astronomică de media europeană de 37%. Mai mult, ne-am asumat atingerea noilor ținte stabilite de Consiliul UE, care prevăd o acoperire de 45% până în 2030. Pentru a atinge acest obiectiv, România ar trebui, practic, să-și tripleze capacitatea actuală în mai puțin de cinci ani.

Speranțele s-au legat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care a alocat fonduri pentru construcția a 110 creșe noi până la finalul anului 2025. Cu toate acestea, la jumătatea perioadei de implementare, realitatea de pe teren este dezamăgitoare. Din cele 110 proiecte, doar o mică parte au fost finalizate, livrând sub 15% din locurile promise. Birocrația, ritmul lent al construcțiilor și sincopele administrative transformă o oportunitate istorică de finanțare într-un eșec parțial anunțat.

București: O Capitală a contrastelor

În București, problema capătă dimensiuni dramatice. În sesiunea de înscrieri din 2024, chiar și după extinderea unor grupe în grădinițe, peste 2.000 de cereri au fost respinse, lăsând familiile într-o situație disperată. Această criză nu este distribuită uniform. Analiza pe sectoare relevă discrepanțe șocante:

• Sectorul 3 a devenit lider detașat, gestionând peste 2.200 de locuri în creșe și grupe ante-preșcolare, aproape cât toate celelalte sectoare la un loc, numărul total de locuri în București fiind de 5.500.
• La polul opus, Sectorul 1, cu un buget considerabil per cap de locuitor, abia depășește 700 de locuri.

Pentru părinții care pierd la „loteria” locurilor publice, singura alternativă este sistemul privat. Însă costurile sunt prohibitive pentru o familie cu venituri medii. O taxă lunară la o creșă privată din București variază între 2.500 și 3.200 de lei, ceea ce poate reprezenta peste 45% din salariul mediu net la nivelul Capitalei. Astfel, multe mame sunt nevoite să își amâne reîntoarcerea la muncă, cu impact direct asupra veniturilor familiei și a carierei pe termen lung.

De la calcule de creșă la calcule de fertilitate

Deficitul de locuri la creșă nu este doar o problemă socială, ci și una demografică. Numeroase studii europene, realizate de institute prestigioase precum IZA Institute of Labor Economics și Population Europe, au demonstrat o corelație directă și puternică între disponibilitatea serviciilor de îngrijire a copiilor și rata fertilității. Cercetările arată că o creștere cu 10 puncte procentuale a ratei de cuprindere în sistemul de educație timpurie poate duce la o creștere de 3-5% a probabilității ca un cuplu în care ambii parteneri lucrează să conceapă primul copil.

În acest context, nu este de mirare că România, cu o rată a fertilității de doar 1,38 nașteri per femeie în 2023 (conform datelor Eurostat), se situează mult sub pragul de înlocuire a generațiilor, de 2,1. Decizia de a amâna întemeierea unei familii sau de a se opri la un singur copil devine, pentru mulți, o consecință logică a unui calcul rațional: fără sprijinul statului, costurile și sacrificiile devin prea mari.

Ce se poate face în București?

Capitala trebuie să aibă o strategie clară de integrare a antepreșcolarilor în instituțiile de stat. Fragmentarea actuală duce părinții în situația de a-și duce copiii în alte sectoare, la kilometri depărtare de casă. Sectorul 3, de exemplu primește antepreșcolari din tot Bucureștiul. Administrația condusă de Robert Negoiță poate reprezenta un model de bune practici pentru întreaga țară, nu doar pentru București. Dacă în 2018 rețeaua publică a sectorului număra sub 700 de locuri, în 2025 aceasta a ajuns la peste 2.154, o triplare a capacității, lucru reușit prin investiții masive în construcția de clădiri noi. Mai mult, locurile sunt în continuă creștere, primăria anunțând noi investiții în acest an. Impactul este vizibil și imediat. La sesiunile de înscriere pentru anul 2024-2025, Sectorul 3 a ajuns la performanța de nu respinge nicio solicitare, în contrast puternic cu miile de copii rămași pe dinafară în alte sectoare.

Experiența Sectorului 3 demonstrează că problema are soluții. Pentru a extinde acest succes la nivelul întregii capitale și al țării, este nevoie de o strategie coordonată.