B1 LIVE!

Acasa » Eveniment » Noua „piramidă inversată” împarte medicii în două tabere. Ce riscuri poate ascunde dieta bogată în carne

Noua „piramidă inversată” împarte medicii în două tabere. Ce riscuri poate ascunde dieta bogată în carne

Ana Beatrice

12 ian. 2026, 20:48

Noua „piramidă inversată” împarte medicii în două tabere. Ce riscuri poate ascunde dieta bogată în carne

Sursă Foto:

Cuprins

Piramida inversată: progres în nutriție sau o recomandare riscantă
Ce mai schimbă piramida inversată și de ce îi pune pe medici pe gânduri

Un nou model de alimentație promovat în Statele Unite zguduie din temelii regulile clasice despre mâncatul sănătos. Este vorba despre așa-numita „piramidă inversată”, o variantă modernă care răstoarnă complet vechile recomandări nutriționale. Aceasta stârnește deja controverse în Europa

Ghidul european de nutriție, folosit de trei decenii, pare învechit pentru unii specialiști. Totuși, schimbările sugerate în noua piramidă nu sunt acceptate ușor. Controversa pornește mai ales de la cantitatea mult mai mare de carne recomandată, în timp ce carbohidrații sunt reduși semnificativ. Pentru o parte dintre nutriționiști, această abordare reflectă cele mai recente studii. Pentru alții, însă, ea poate încuraja excese și dezechilibre alimentare, cu efecte negative asupra sănătății.

Piramida inversată: progres în nutriție sau o recomandare riscantă

Americanii vin cu o schimbare care întoarce complet pe dos regulile clasice ale alimentației sănătoase. Noua „piramidă inversată” schimbă ordinea grupelor de alimente și redistribuie sursele de nutrienți. Totodată, modifică și cantitățile recomandate zilnic, diferit față de ghidul încă folosit în Europa. Numai că această abordare a declanșat deja reacții contradictorii în rândul medicilor. Cele mai contestate două elemente sunt creșterea masivă a importanței cărnii, mai ales a celei roșii. Aceasta ar ajunge la 35% din hrana zilnică, în timp ce porțiile de carbohidrați sunt reduse drastic.

„În piramida veche, aveam pe primul etaj cerealele, cu o cantitate mare, de 6-10 porții, deci predominau în meniul zilei. În baza de sus acum, proteinele. Proteinele animale, carne roșie, se pune destul de mare accent. Carnea de animal adult are o cantitate destul de mare de acid uric, și animalul tânăr are acid uric. Ceea ce provoacă guta, o acumulare mare în articulații mici, cu simptome dureroase. Cel puțin anul acesta nu se va întâmpla nimic la noi”, a declarat Dr. Diana Voican, medic specialist în nutriție, notează stirileprotv.ro.

La rândul ei, Dr. Alina Tănăsache, medic diabetolog și nutriționist, susține că unele recomandări sunt greu de aplicat, mai ales cantitatea de proteină indicată, între 1,2 și 1,6 g/kg corp. Ea spune că ar înclina spre un model mai echilibrat, precum dieta mediteraneană.

În plus, cifrele prezentate de piramida americană sunt surprinzătoare. Un bărbat de 100 kg ar trebui să mănânce zilnic aproximativ 400 g piept de curcan, o jumătate de kilogram de vită sau 600 g de ton ori somon.

Ce mai schimbă piramida inversată și de ce îi pune pe medici pe gânduri

Noua piramidă vine cu modificări importante și în zona cerealelor. În recomandările americane apar doar cerealele integrale. Specialiștii atrag însă atenția că, în anumite cazuri, acestea pot accelera prea mult tranzitul intestinal, ceea ce poate reduce absorbția corectă a nutrienților. În același timp, piramida „întoarsă” repoziționează mai multe alimente considerate comune în Europa.

Orezul, nucile și alunele, dar și bananele, separate de restul fructelor, ajung aproape la baza piramidei, ceea ce sugerează un consum mult mai redus. Tot în cantități mici apar și fructele de mare, strugurii sau chiar citricele, deși acestea sunt baza multor diete hipocalorice și regimuri recomandate frecvent. Nici oul nu mai este tratat ca un aliment-cheie. Deși europenii îl consideră un adevărat superaliment datorită valorii biologice ridicate, acesta cade la mijlocul piramidei, fără un rol principal.

Totuși, nu toate indicațiile sunt complet noi, deoarece o parte dintre ele există deja în politicile europene de nutriție. De exemplu, se recomandă folosirea grăsimilor cu acizi grași esențiali, precum untul, uleiul de măsline sau grăsimea de vită, dar și limitarea grăsimilor saturate la maximum 10% din aportul zilnic.

Tags: alimentatie mancare medici

Citește și...