Peste 250 de ONG-uri din România şi din străinătate cer ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila (PSD) şi șefei CNAS, Adela Cojan, decontarea procedurii de avort la cerere.
Organizațiile atrag atenția că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în România în ultimii ani. Asta înseamnă că a crescut și crește în continuare numărul de avorturi în condiţii de risc. Decontarea procedurii de avort la cerere va asigura femeilor acces la acest serviciu medical, indiferent de vulnerabilităţile şi identităţile lor.
Scrisoarea deschisă este iniţiată de Asociaţia Moaşelor Independente şi Centrul FILIA şi susţinută de organizații printre care: Coaliţia pentru Egalitate de Gen (11 organizaţii), Reţeaua pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor (20 de organizaţii), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România – ANOSR (115 organizaţii), FONPC – Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil, International Planned Parenthood Federation (31 de organizaţii) și ASTRA Network – Central and Eastern European Network for Sexual and Reproductive Health and Rights (41 de organizaţii).
„Controlul asupra propriului corp reprezintă fundamentul unei democraţii, iar această măsură va preveni suferinţa şi moartea femeilor care nu pot avea acces la serviciile de avort din cauza restricţiilor privind furnizarea acestui serviciu medical reflectate în creşterea numărului de spitale care nu oferă avorturi la cerere, creşterea numărului de judeţe care raportează 0 avorturi la cerere în sistemul public de sănătate, creşterea preţului solicitat pentru această procedură, lipsa accesului la educaţie sexuală şi la metode contraceptive (în special pentru grupurile vulnerabile) şi creşterea influenţei organizaţiilor anti-avort.
Asigurarea accesului universal şi sigur va permite femeilor din România să aleagă în condiţiile lor dacă şi cum doresc să trăiască experienţa sarcinii şi a naşterii. Atragem atenţia asupra faptului că accesul la avort a devenit din ce în ce mai dificil în ultimii ani, ceea ce nu face decât să crească numărul de avorturi în condiţii de risc”, susţin organizaţiile semnatare.
ONG-urile citează apoi date ale Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) potrivit cărora peste 300 de femei au făcut avorturi în condiţii nesigure. Numărul lor e în creștere pentru că tot mai multe spitale nu mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii şi a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.
În primele şase luni ale anului, 13 judeţe din ţară nu au raportat niciun avort la cerere (faţă de 11 judeţe în 2021). În trei dintre aceste judeţe (Olt, Hunedoara şi Vâlcea) nu există acces la avort la cerere nici în sistemul public, nici în cel privat.
La nivel naţional, au fost efectuate 6.728 de avorturi la cerere, dintre care 2.597 în spitale publice și 4.131 în clinici şi cabinete private.
„Avortul în condiţii nesigure este cauza principală – dar care ar putea fi prevenită – a mortalităţii şi morbidităţii materne. Acesta poate duce la complicaţii de sănătate fizică şi psihică şi la greutăţi sociale şi financiare pentru femei, comunităţi şi sisteme de sănătate. Motivul pentru această creştere a avorturilor nesigure este că, în ultimii ani, din ce în ce mai multe spitale nu mai oferă pacienţilor posibilitatea de a face avort. Aşa cum se arată în raportul de cercetare al Centrului FILIA, realizat în 2020 – 2021, din cele 171 de spitale care au răspuns la solicitările în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, 51 de spitale au invocat motive religioase ca justificare pentru refuzul de a oferi avorturi la cerere, 20 de spitale au invocat motive etice sau morale, iar 9 spitale au invocat motive legate de criza SARS-CoV-2.
Trei spitale au declarat că decizia de a nu efectua avorturi a fost luată de conducere, cu acordul medicilor. Unele spitale au declarat, în răspunsul oficial la solicitările formulate în temeiul Legii 544/2001, că oferă posibilitatea de a efectua avorturi la cerere fără anestezie, ceea ce reprezintă o formă de violenţă obstetrică ce afectează cele mai vulnerabile femei, cele care nu au mijloacele financiare pentru a beneficia de o procedură medicală în care să fie tratate cu demnitate”, se mai arată în scrisoare.
O altă problemă este că procedura de întrerupere de sarcină este scumpă, ajungând până la 1.000 de lei în sistemul public și 4.500 de lei în sistemul privat.
ONG-urile enumeră apoi statele europene în care avortul este deja acoperit de asigurarea de sănătate de stat: Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie.
În sprijinul acestui demers de a asigura acces gratuit şi sigur pentru avort la cerere, Asociaţia Moaşelor Independente şi Centrul FILIA, cu sprijinul organizaţiilor internaţionale VOICE, Medecins du Monde şi Center for Reproductive Rights organizează, la Bucureşti, în perioada 18 noiembrie – 10 decembrie a.c., evenimentul „Ce faci când nu poţi să alegi în siguranţă? – O experienţă imersivă despre accesul la avort în România”.
Scrisoarea poate fi citită integral aici.