Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) atrage atenția că peste 3000 de medicamente generice au dispărut de pe piață, iar pacienții români sunt nevoiți să plătească tot mai mult pe alte medicamente, din cauza politicilor de preț și de taxare stabilite de Guvern, la care se adaugă creșterea accelerată a costurilor de producție, generată de pandemie și de războiul din Ucraina. Practic, pacienții români au la dispoziție medicamente inovative, dar care au un preț mare, dar nu-și pot cumpăra medicamente generice, care sunt cu până la 80% mai ieftine. APMGR a explicat situația într-o conferință și a prezentat câteva posibile soluții.
Asociația explică faptul că o primă problemă ține de creșterile de preț la nivel global ale tuturor componentelor care intră în producția de medicamente. Deși aceste creșteri sunt între 20% și 300% față de anul 2021, prețul medicamentelor nu poate fi crescut, deoarece este reglementat de către Ministerul Sănătății.
Pe lângă inflație și limitarea prețurilor la medicamente, există și problema taxei clawback.
Medicamentele generice de import compensate 100% și cu prețuri până la 50 de lei plătesc o taxă clawback de peste 28%, deși Legea 53/2020 prevede 20%. Diferența este dată de faptul că taxa se calculează la prețul de raft, preț care include adaosurile comerciale și costurile cu distribuția.
Astfel, inflația și taxa clawback mai mare decât prevede legea afectează în special medicamentele generice, peste 3000 dintre acestea ieșind de pe piață în ultimii ani.
Situația generează și o problemă pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate: pe măsură ce medicamentele generice, ieftine, ies pe pe piață din cauza taxelor, CNAS e nevoită să cheltuie tot mai mult din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru a compensa medicamentele scumpe.
„În momentul în care pacienții nu găsesc medicamentele ieftine, cu siguranță vor renunța la tratament. Iar dacă vorbim de boli cronice, e grav, pentru că viața pacienților e în pericol. Iar pe termen lung, cheltuielile statului cresc exponențial. Vorbim mereu că avem sau ne dorim să avem un sistem de sănătate centrat pe pacient, dar, de fapt, Guvernul are primordial în vedere cheltuielile pe termen scurt”, a declarat Radu Gănescu, președintele Coaliției Organizațiilor Pacienților cu Afectiuni Cronice din România (COPAC).
„O compensare de 50% sună bine, dar dacă e la un medicament scump, poate să fie înrobitoare. Am pacienți care nu își permit aceste costuri. Trebuie să ținem cont că un pacient ia mai multe medicamente pe lună și are și alte cheltuieli. Nu poți să lași pensia la farmacie!Pentru o bună parte a populației, existența genericelor pe piață îmi permite să fac medicină conform ghidurilor de practică”, a afirmat și dr. Daciana Toma, Medic Primar Medicină de Familie, vicepreședinta Societății Naționale de Medicina Familiei.
Un studiu realizat recent de IQVIA arată că 70% dintre pacienții români se tratează cu generice și numai în perioada 2015 – 2021 au determinat economii de peste 780 de milioane de euro la bugetul CNAS. Cu toate astea, România are de patru ori mai puține medicamente generice decât Polonia, de două ori mai puține decât Cehia și de șase ori mai puține decât Germania. Există, deci, o oportunitate foarte mare de a genera economii suplimentare prin intrarea pe piață a unor noi medicamente generice.
În acest context, APMGR solicită Guvernului României să adopte urgent măsuri care să asigure accesul pacienților români la sănătate și care să protejeze bugetul CNAS. Propunerile Asociației sunt: ajustarea prețurilor cu rata inflației, cel puțin pentru medicamentele de până în 50 RON, și alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice.
„Există soluții! Alinierea taxei clawback la 15% pentru medicamentele generice și ajustarea prețurilor de până în 50 RON cu rata inflației pot scoate din impas accesul pacienților la medicamente generice. Guvernul, prin Ministerul Sănătății și cel al Finanțelor, trebuie să intervină de urgență pentru a corecta această situație paradoxală care face fabricarea și importul medicamentelor generice extrem de dificile. Solicităm Guvernului să formeze un consiliu interministerial și să pună în aplicare aceste soluții”, a explicat Daniel Bran, vicepreședinte APMGR, Director General Accord Healthcare România.
Medicamentele generice sunt echivalentele medicamentelor originale ale căror brevete au expirat. Ele conțin aceeași substanță activă ca și produsul original, fiind echivalente din punct de vedere al dozei, concentrației, căii de administrare, siguranței, eficacității și indicațiilor terapeutice.
„Oamenii pot rămâne cu senzația că medicamentele generice, pentru că sunt mai accesibile ca preț, sunt mai puțin eficiente. Dar acest lucru este fals! Un brevet expiră după 10 ani sau chiar mai mult, pentru că există posibilitatea de prelungire. Or, în acești ani, știința și tehnologia de fabricație evoluează, așa că formulele genericelor sunt de multe ori îmbunătățite față de formulele medicamentelor originale”, a explicat Simona Cocoș, președinta APMGR, Director General Zentiva România și Republica Moldova.
Factorul cheie în fabricarea unui medicament generic este stabilirea bioechivalenței. Bioechivalența presupune faptul că, din punct de vedere științific, medicamentul generic și produsul original au aceeași rată de disponibilitate biologică a substanței active în organism, atunci când medicamentul este administrat în aceeași doză. Astfel, medicamentul generic și produsul original trebuie să fie la fel de eficiente.
Aplicațiile pentru medicamente generice nu utilizează datele incluse în dosarul de înregistrare al produsului original. Producătorii de medicamente generice își desfășoară propria activitate de cercetare și dezvoltare a produselor. Medicamentele generice dezvoltate de producători trebuie apoi aprobate în conformitate cu cerințele UE, aceleași ca și pentru produsele originale.
Autoritățile europene sau naționale efectuează un control strict înainte de a acorda licențe și de a aproba punerea pe piață a medicamentelor. Companiile producătoare de medicamente generice îndeplinesc astfel criteriile internaționale privind calitatea, siguranța și eficiența medicamentelor.
Se estimează că folosirea medicamentelor generice duce la economii anuale de peste 30 de miliarde euro pentru pacienți și pentru bugetele publice de sănătate.