Populațiile de albine sunt în pericol în toată Europa. Care sunt cauzele și care sunt efectele asupra agriculturii

Uniunea Europeană cere statelor membre să oprească declinul populațiilor de albine și alte insecte polenizatoare până în 2030, avertizează experții, iar autoritățile din Țările de Jos și alte state încep programe de monitorizare extinse.

Ce arată datele despre declin

Populațiile de insecte polenizatoare, precum albinele și sirfidele, sunt în scădere rapidă de zeci de ani, potrivit declarațiilor specialiștilor. Datele din teren arată un declin dramatic al sirfidelor: în unele cazuri, populațiile au scăzut cu 50% până la 90% și fiecare specie pierde anual între 3% și 4% din efective.

Un exemplu concret provine din Olanda, unde aproape jumătate dintre cele peste 300 de specii de sirfide sunt deja incluse pe lista roșie, iar autoritățile olandeze au lansat programe extinse de monitorizare în 150 de locații, insectele fiind numărate de mai multe ori pe sezon.

Care sunt cauzele și efectele asupra agriculturii

Experții identifică patru factori principali care contribuie la dispariția polenizatorilor: utilizarea intensivă a pesticidelor, excesul de azot din sol, schimbările climatice și pierderea habitatelor naturale, descrisă ca „peisajul curățat” de zone sălbatice. Larvele de sirfide sunt afectate în mod direct de pesticide, pentru că se hrănesc cu afide contaminate și acumulează astfel substanțe toxice.

Impactul se extinde la agricultură: aproximativ 80% dintre plantele cu flori depind de polenizare și circa 85% dintre culturile agricole au nevoie de polenizatori. Specialiștii avertizează că, fără aceste insecte, produse comune precum merele, cireșele sau castraveții ar putea deveni rare sau mult mai scumpe.

Ce măsuri se propun și care sunt termenele

Statele membre ale Uniunii Europene sunt obligate să inverseze declinul polenizatorilor până în 2030, în baza noilor politici de mediu și a reglementărilor europene privind restaurarea naturii. „Știm de mult timp că populațiile sunt în scădere. Acum sunt necesare măsuri drastice”, spun specialiștii, potrivit G4Media.

Printre soluțiile propuse se numără reducerea semnificativă a utilizării pesticidelor, diminuarea poluării cu azot, extinderea agriculturii prietenoase cu natura și transformarea unor suprafețe agricole în habitate naturale. O analiză recentă indică faptul că, doar într-o singură țară, ar fi necesară conversia a cel puțin 100.000 de hectare de teren agricol în spații naturale pentru a proteja polenizatorii. Specialiștii avertizează că, fără intervenții ferme și rapide, obiectivul pentru 2030 riscă să rămână doar pe hârtie.