Ploaia a devenit un coșmar pentru locuitorii orașului ilfovean Bragadiru. Imaginile de la marginea Bucureștiului arată un peisaj care seamănă mai mult cu o mlaștină. La fiecare ploaie mai serioasă oamenii merg pe străzi cu apa până la genunchi. Prezentă în studioul Știrilor B1 TV, Teodora Desagă, președinta filialei PMP Bragadiru, a susținut că totul este efectul unei administrații defectuoase timp de 13 ani.
”Acest oraș s-a dezvoltat foarte mult în zona cuprinsă între Capitală și centura Capitalei. Din păcate, s-a dezvoltat și prost. În momentul în care doar dai autorizație de construcție, ca administrație publică locală, dar nu te îngrijești și de infrastructura pe care trebuie să o pregătești pentru a asigura viitorilor locuitori un trai decent, astfel încât să nu iasă la fiecare ploaie în baltă pe stradă sau în nămol și lacuri de acumulare, efectiv…
După fiecare ploaie, care nu trebuie neapărat serioasă, oamenii postează în mediul online și reclamă situația această”, a explicat președinta PMP Bragadiru.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
În acest moment singura soluție găsită de autorități este vidanjarea apei.
”Dacă ar fi doar apă de ploaie, nu ar fi o problemă atât de mare, doar că, la noi, în Bragadiru, pe străzile unde există rețea publică de apă și canalizare, aceasta refulează pentru că este subdimensionată, din nou dovada unei proaste gestionări și lista unei viziuni de dezvoltare a orașului.
Așa că stăm cumva pe un focar de infecție pentru că foarte mulți dintre noi suntem racordați la apă din propriul puț și avem mini-stații de epurare.
Sunt foarte multe situații unde apa din curțile oamenilor depășește 20-25 de centrimetri și vă dați seama ce efecte are asupra fundației gardului și locuinței.
Din păcate, solul pe care s-a construit orașul Bragadiru, în mod special în cartierul Independenței, are un nivel ridicat al pânzei freatice, motiv pentru care apa nu mai are unde să se ducă. De aceea, nici nu ar fi trebuit să se permită vreodată astfel de construcții”, a mai explicat Teodora Desagă.
Întrebată ce se poate schimba din punctul de vedere al infrastructurii în acest oraș, Teodora Desagă a răspuns: ”Zilele acestea au arătat foarte clar marea greșeală de a renunța la spațiile verzi, cota aceea de 30% pe care fiecare dezvoltator este obligat să o respecte. Din păcate, spațiile verzi, la noi, au fost înlocuite cu betoane, cu parcări, care nici acelea nu sunt la numărul suficient. Este evident că avem nevoie de investiții majore în rețeaua de canalizare pluvială”.