Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), strămoşul DNA de astăzi, a luat fiinţă în anul 2002 prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 43/2002 a Guvernului Năstase pentru “a lua ochii Uniunii Europene”.
Șeful instituiției a fost numit Ioan Amarie, procuror-şef la Curtea de Apel Suceava. La 13 ani de la înființarea PNL, Amariei declară că SRI era principalul furnizor de informații pentru dosarele penale pe care le întocmeau judecătorii.
„Toate instituţiile statului erau obligate, prin lege, să ne transmită de îndată informaţiile pe care le deţineau în legătură cu faptele de corupţie. Acestea erau repartizate procurorilor care desfăsurau activităţi de urmărire penală. Nu am de unde să ştiu ce informaţii deţineau serviciile, organele de control, cât şi celelalte structuri ale statului. Relaţia între PNA şi SRI a fost instituţională, corectă şi nu puţine au fost cazurile în care informaţiile transmise au dus la anchete importante. Cu toate structurile statului am avut relaţii instituţionale foarte bune, mai ales cu SRI, care era principalul furnizor de informaţii. Nu se punea problema blocarii PNA”, spune Amarie într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Adevărul.
Monica Macovei este de părere că din cauza activității slabe a PNA “avem steguleț roșu din partea UE”, iar fostul ministru al Justiției Rodica Stănoiu afirmă că „Amariei a pornit bine, dar, pe parcurs, grupuri de interese, încetişor-încetişor, l-au neutralizat, prin relaţii interpersonale”
Fostul șef al Parchetului Național Anticorupție se apără spunând că “doamna Macovei a reformat în rău legile Justiţiei, lăsând loc influenţelor politice.
“Unii au încercat, în diverse moduri, să-şi infiltreze oameni în PNA. Am primit chiar şi o listă cu peste 100 de persoane, fără ca eu să fi solicitat acest lucru, propunându-mi-se numirea lor în PNA. După verificările efectuate, cred că am putut să primesc vreo 7 persoane”, adaugă Amarie.