Agențiile de turism cer fonduri speciale pentru protecția călătorilor români. Cum ar putea funcționa sistemul propus pentru repatriere și despăgubiri

Creșterea tensiunilor internaționale și blocarea temporară a transportului aerian în anumite regiuni au readus în discuție siguranța turiștilor români aflați în străinătate. În acest context, Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT) propune introducerea unor mecanisme clare de protecție financiară pentru călători.

Ce mecanisme de protecție cer agențiile de turism

Reprezentanții industriei turistice propun trei instrumente principale menite să ofere siguranță călătorilor: un fond de garantare pentru agențiile de turism, unul pentru biletele de avion și un fond de repatriere în situații de criză.

Potrivit ANAT, aceste mecanisme ar crea un sistem modern de protecție, capabil să funcționeze eficient atunci când apar probleme majore, precum falimentele companiilor sau blocarea transportului aerian.

Propunerea vine după ce, în ultimele zile, numeroși turiști români au rămas blocați în țări din Orientul Mijlociu din cauza conflictului din Iran. Agențiile de turism au intervenit pentru a gestiona situația, suportând costurile inițiale de cazare și încercând să găsească soluții de transport până la reluarea curselor comerciale.

Ce probleme legislative apar atunci când spațiul aerian este blocat

Reprezentanții ANAT susțin că legislația actuală acoperă doar parțial astfel de situații, iar crizele internaționale pot crea blocaje greu de gestionat.

„Legea prevede repatrierea turiştilor atunci când transportul comercial devine din nou disponibil, însă nu reglementează clar situaţiile în care spaţiul aerian este blocat pe perioade mai lungi”, transmite ANAT.

Organizația subliniază că, în astfel de cazuri, ar fi nevoie de zboruri speciale charter, operațiuni costisitoare care depășesc capacitatea financiară a agențiilor de turism.

„Aceste operaţiuni depăşesc posibilităţile industriei turistice şi nu constituie o obligaţie legală automată nici pentru agenţiile de turism, nici pentru stat”, mai adaugă agenția.

Cum ar funcționa fondul de garantare pentru biletele de avion

ANAT propune și introducerea unui sistem inspirat din modelul danez, care ar crea un fond special pentru pasagerii afectați de falimentul companiilor aeriene. Contribuția ar fi foarte mică, aproximativ un euro pentru fiecare segment de zbor cumpărat de pasageri.

Inițiativa vine după falimentul companiei aeriene Blue Air, când aproximativ 280.000 de pasageri au pierdut împreună peste 90 de milioane de euro. Organizația afirmă că un astfel de mecanism ar reduce riscurile pentru călători și ar asigura despăgubiri rapide în cazul unor probleme majore din industria aviatică.

Cum ar putea funcționa fondul de repatriere pentru situații de criză

Un alt mecanism propus vizează crearea unui fond special pentru repatrierea rapidă a românilor aflați în dificultate în străinătate. Fondul ar putea fi coordonat de Ministerul Afacerilor Externe și alimentat prin contribuții simbolice ale pasagerilor, potrivit Capital.

Concret, ANAT sugerează o contribuție de aproximativ 0,5 euro pentru fiecare pasager care călătorește cu avionul sau autocarul pe rute cu plecare sau sosire în România. „Avem nevoie de un mecanism financiar dedicat pentru organizarea repatrierilor în cazul unor crize majore care afectează transportul aerian”, se arată în poziția oficială transmisă de ANAT.

Reprezentanții organizației spun că un astfel de sistem ar permite intervenții rapide și ar elimina dependența de decizii politice luate în regim de urgență.

În opinia ANAT, contribuțiile necesare pentru aceste fonduri ar fi foarte mici și ar putea fi colectate temporar până când se acumulează o rezervă suficientă pentru situații de criză. „Întrebarea este una simplă: aţi plăti câţiva lei în plus la biletul de transport pentru a şti că există un mecanism care vă poate aduce acasă în siguranţă?”, mai precizează reprezentanţii agenției.