Relatare savuroasă a lui Pleșu despre o gafă MONUMENTALĂ a lui Emil Constantinescu: S-a uitat la „Conducătorul de cvadrigă” și a exclamat emoționat – „Frumoase femei erau în Grecia!”

Andrei Pleșu sancționeaze decizia Senatului condus de Calin Popescu Tariceanu de a finanța un Institut de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, la cârma căruia se va afla Emil Constantinescu.

În acest context, fostul consilier prezidențial amintește despre o gafă de zile mari a “intelectualului” Constantinescu.

Profesorul universitar, pe atunci președintele României, a întreprins o vizită oficială în Grecia, deplasare în care a fost însoțit de o delegație din care a făcut parte și Pleșu. În cele câteva zile petrecute în statul elen, Constantinescu a întreprins o vizită la Muzeul de Arheologie din Delphi. Depășit "puțin" de situație, fostul președinte s-a oprit în faţa faimoasei sculpturi de secol 5 (î.Chr.), cunoscută sub numele „Conducătorul de cvadrigă” („Auriga”), exclamând emoționat: „frumoase femei erau în Grecia!”, deși, după cum se știe sculptura înfăţişează un bărbat "drapat după moda timpului".

“Am avut, la un moment dat, ocazia să percep o neaşteptată sensibilitate a dlui Constantinescu pentru spaţiul Mediteranei orientale. Îl însoţeam, într-o vizită oficială în Grecia, şi în program a fost inclus, poate chiar la sugestia preşedintelui, un popas la Muzeul de Arheologie din Delphi. Probabil din pură generozitate culturală, dl Constantinescu a decis să mă ghideze un pic printre exponatele muzeului. Mai exact, se apleca să citească eticheta (scrisă pe franţuzeşte) a obiectelor expuse şi îmi comunica, amabil, numele lor. La un moment dat – nimeni nu e perfect! – s-a încurcat puţin. Dinaintea celebrei pietre numite „Omphalos” s-a izbit de cuvîntul „nombril” („buric”), a cărui traducere nu-i venea pe limbă… Am depăşit momentul şi ne-am oprit în faţa faimoasei sculpturi de secol 5 (î.Chr.), cunoscută sub numele „Conducătorul de cvadrigă” („Auriga”). Aici, dl Constantinescu a vibrat. A contemplat silueta elegantă a tînărului drapat după moda timpului şi a exclamat, emoţionat: „frumoase femei erau în Grecia!” Să nu fim pedanţi! Drapajul putea trece, în „imaginarul” dlui preşedinte drept rochie, iar coafura – drept „modă” nubilă… Oricum, bunul gust al privitorului era de necontestat. Dacă şi dl Tăriceanu ar fi fost de faţă, Institutul de Studii Levantine s-ar fi născut pe loc, cu un citat bine plasat din Poincaré", a povestit Pleșu într-un articol pentru Adevărul.

Conducătorul de cvadrigă constituie una dintre capodoperele „stilului auster”, mişcare artistică dezvoltată între perioada arhaică şi cea clasică a artei greceşti (480-460 Î.Hr.).

Tânărul conducător de cvadrigă, reprezentat în mărime naturală, este înveşmântat în tradiţionala tunică lungă sau chiton (xystis), care îi ajunge până la gleznele subţiri. Sub pieptul său încins cu o centură lată, chitonul cade în pliuri verticale adânci, asemeni canelurilor unei coloane, iar alte două curele subţiri trec în jurul umerilor, pe sub braţe şi se încrucişează în spate. Acesta este aşa-numitul analavos, purtat pentru ca xystis-ul să nu fie umflat de vânt în timpul cursei.