România riscă un blackout! Ministrul Energiei avertizează că putem rămâne fără curent electric: “Acest studiu a stat la baza negocierii”

Bogdan Ivan, ministrul Energiei, a transmis un mesaj de avertizare dur pentru opinia publică și pentru partenerii europeni. Într-o intervenție la Digi24, oficialul a explicat că România se confruntă cu un risc major de blackout și de „pauperitate energetică” dacă ar închide centralele pe cărbune fără a avea pregătite soluții alternative solide.

Declarațiile sale vin în contextul presiunilor de la nivel european pentru accelerarea tranziției verzi și reducerea emisiilor poluante. Cu toate acestea, ministrul Energiei a insistat că, în actuala etapă, România nu își permite să renunțe la aceste capacități tradiționale, în lipsa unor unități de producție pe gaz complet funcționale.

„Eu am ajuns ca ministru al Energiei să găsesc o soluție prin care până la finalul anului să negociez cu cei de la Comisia Europeană pentru a prelungi capacitățile de producție a energiei bazate pe cărbune, până când vom construi noi facilități, bazate pe gaz, pentru a nu lăsa România fără energie electrică”, a declarat Bogdan Ivan.

De ce sunt vitale centralele pe cărbune, potrivit lui Bogdan Ivan

Ministrul a precizat că planul autorităților este să mențină în funcțiune „trei grupuri mari” de producție pe cărbune și să păstreze încă „două în revizie tehnică”, astfel încât acestea să poată fi activate rapid în caz de avarii. Această măsură, susține Ivan, este singura care poate garanta siguranța sistemului energetic național în următorii ani.

El a explicat că negocierile cu Comisia Europeană se desfășoară sub presiunea timpului, iar argumentele României sunt bazate pe studii concrete privind riscurile.

„Am arătat foarte clar cum România poate să ajungă în pauperitate (n.r. sărăcie) energetică sau chiar în blackout, în situația în care închide aceste centrale, mai ales în perioada de iarnă, când nu avem solar, nici eolian, iar acest lucru poate duce la o blocare a României. Acest studiu a stat la baza negocierii”, a adăugat ministrul.

Până când va dura perioada critică și ce anunț a făcut Bogdan Ivan

Potrivit estimărilor Ministerului Energiei, centralele pe cărbune vor rămâne indispensabile cel puțin până în 2027, moment la care sunt așteptate să intre în funcțiune noi unități pe gaz, precum cele de la Iernut și Mintia. În lipsa acestora, România ar rămâne vulnerabilă, mai ales în sezonul rece, când producția de energie regenerabilă scade semnificativ.

„Acest lucru, până când vom termina centralele de la Iernut și Mintia. Pe simulările noastre vorbim de minimum 2 ani de zile, să păstrăm aceste centrale. Ținta e să reducem în 2029. Răspunsul va fi până la finalul acestei săptămâni. Suntem presați de timp”, a precizat Ivan.

De ce România se află într-o poziție delicată

România se află într-o poziție delicată. Pe de o parte, trebuie să respecte angajamentele din PNRR și din pachetul european de decarbonizare, care prevăd reducerea semnificativă a consumului de cărbune și tranziția către surse curate. Pe de altă parte, lipsa infrastructurii energetice noi și întârzierile în construcția centralelor pe gaz pun în pericol stabilitatea rețelei naționale.

În acest context, Bogdan Ivan încearcă să obțină de la Bruxelles o derogare temporară, care să permită României menținerea unor capacități de producție pe cărbune până în momentul în care alternativele vor fi complet operaționale.

Ce avertizează specialiștii

Specialiștii avertizează că închiderea bruscă a centralelor pe cărbune ar putea reduce drastic reziliența sistemului energetic. În perioadele de iarnă, când consumul atinge cote ridicate și resursele regenerabile nu pot acoperi necesarul, România ar fi nevoită să importe masiv energie. Acest scenariu nu doar că ar aduce costuri uriașe, dar ar putea crea și o dependență nesustenabilă față de piețele externe.

De altfel, în anii trecuți, importurile de energie au crescut semnificativ în perioadele de vârf, iar prețurile pentru consumatori s-au majorat constant. În plus, evenimentele geopolitice recente, precum războiul din Ucraina, au demonstrat cât de fragilă este securitatea energetică a Europei de Est.

Cărbunele, un rău necesar?

Deși cărbunele este considerat una dintre cele mai poluante resurse, mai multe state europene au fost nevoite să revină temporar la utilizarea sa, tocmai pentru a evita penurii și întreruperi. Germania, de exemplu, a redeschis unități pe cărbune pentru a compensa lipsa gazului rusesc.

România urmează o logică similară, însă cu un plan de tranziție mai lung, până în 2029. În viziunea lui Bogdan Ivan, menținerea acestor centrale este o soluție de avarie, nu o renunțare la obiectivele de mediu asumate.