România duce lipsă de profesori. Materiile pentru care este cea mai mare nevoie de cadre didactice

Sistemul de educație din România se confruntă, printre altele, și cu lipsa profesorilor. Cel mai mare deficit este de cadre didactice specializare pe științe exacte, educație fizică și arte, arată un raport OCDE din 2024.

Cuprins:

1. Cum a arătat situația României în 2023, comparativ cu anii precedenți
2. Ce materii nu duc lipsă de profesori
3. De ce deficitul de profesori de științe exacte este mai mare

Cum a arătat situația României în 2023, comparativ cu anii precedenți

OCDE a analizat în cursul anului trecut situația școlilor din 21 de țări. 18 dintre acestea se confruntă cu un deficit de profesori, cel mai mare fiind în zona științelor exacte și a artelor, la toate nivelurile de învățământ.

Și România se numără printre țările cu deficiența la numărul de profesori, însă ceva mai mici decât alte țări din Europa. Datele indică faptul că România și Austria au o situație similară la acest capitol.

„Într-un subgrup de țări în care datele permit comparații între 2021/22 și 2022/23, Germania (pentru învățământul secundar inferior), Letonia, Țările de Jos și Noua Zeelandă au înregistrat o înrăutățire a situației, numărul posturilor vacante neocupate crescând cu cel puțin 5% între cei doi ani. Cu toate acestea, România a contrazis această tendință; deși în 2022/23 se confrunta în continuare cu o penurie de personal, situația s-a îmbunătățit față de 2021/22”, arată raportul OCDE, citat de Știrile ProTV.

Ce materii nu duc lipsă de profesori

Un punct comun al țărilor analizate este lipsa de profesori de matematică. O situație similară este și în cazul cadrelor didactice care predau științe exacte, situație de la care Franța face excepție. La popul opus, niciunul dintre statele menționate în raport nu se confruntă cu probleme când vine vorba de numărul de profesori de științe sociale, precum geografia sau istoria.

„Toate țările se confruntă cu o lipsă de profesori de matematică, ceea ce evidențiază provocarea globală de a atrage și reține cadre didactice în această materie esențială. În mod similar, toate, cu excepția Franței, nu dispun de un număr adecvat de profesori de științe. Cu toate acestea, niciuna nu raportează o lipsă de profesori în domeniul studiilor sociale, cum ar fi istoria și geografia, ceea ce sugerează o relativă abundență de profesori pe deplin calificați în aceste materii, în comparație cu domeniile STEM”, arată autorii raportului.

De ce deficitul de profesori de științe exacte este mai mare

„Deficitul de profesori este mai puțin grav în discipline precum istoria și geografia decât în domeniile STEM, din mai multe motive. Un factor cheie îl reprezintă diferențele de gen în domeniile de studiu din învățământul superior. Femeile sunt, în general, mai puțin reprezentate în domeniile STEM din învățământul superior și sunt supra-reprezentate în profesia didactică. Acest lucru înseamnă că există un număr mai mic de persoane cu studii în domeniile STEM care intră în profesia didactică”, subliniază analiza OCDE.

În plus, arată autorii raportului, spre deosebire de facultățile de matematică sau științele exacte, facultățile de istorie și geografie scot, anual, un număr mai mare de absolvenți și potențiali profesori. O altă diferență ar fi că absolvenții din domeniile STEM au mai multe alternative de joburi după terminarea facultății, ceea ce reduce și mai mult numărul de persoane care va opta pentru o carieră didactică.