Ziua de 30 iunie, mai lungă cu o secundă. Află ce implicații ar putea avea acest „salt de secundã”!

Ultimul minut al zilei de 30 iunie a avut 61 de secunde. Astfel, se permite timpului uni­versal indicat de cea­surile atomice să compenseze avansul faţă de cel realizat de ro­taţia Pământului. Cu alte cuvinte, trecerea între 30 iunie şi 1 iulie nu s-a făcut normal la 23 , 59 de minute şi 59 de se­cunde, ci  la 23 , 59 de minute şi 60 de secunde. Specialiştii francezi susţin că în această situaţie sunt posibile decalaje electronice cu efecte catastrofale.

Înainte de 1972, pentru a ști ora exactă, se lua în con­siderare poziția unui astru față de Pământ.

„Astăzi, timpul este construit, stabilit și măsurat cu ajutorul ceasurilor atomice, care sunt infinit mai stabile ca timpul astronomic„, a declarat Noel Dimarcq, directorul Labo­ra­torului Syrte.

Cele câteva sute de ceasuri din lume utilizate la stabilirea Timpului Atomic Internațional măsoară mo­dificările interne care in­tervin în atomii de cesiu și permit împărțirea unei secunde în a­proape 10 miliarde de mici gradații. O rotație a Pământului este în august mai scurtă față de o rotație efectuată în februarie.

„Timpul dat de orientarea Pământului sfârșește prin adevia de la timpul atomic. Pentru a evita ca diferența dintre cele două să nu fie prea mare, comunitatea internațională a decis să adauge o secundă„, a mai spus Dimarcq, potrivit leparisien.fr.

Ultimul astfel de eveniment a avut loc pe 31 decembrie 2008. Sistemele de înaltă precizie, cum ar fi sateliții sau rețelele infor­matice, trebuie să țină seama de acest „salt de secundã” dacă nu vor să provoace un decalaj potențial catastrofal. Este mo­tivul pentru care nu se programează nicio lansare de rachetă în astfel de zi, un decalaj chiar și atât de mic putând da peste cap calculele.