Alegerile municipale din Franța s-au încheiat cu victorii ale candidaților de stânga în cele trei mari orașe ale țării. Emmanuel Grégoire a obținut o victorie prestigioasă la Paris, cu un an înainte de scrutinul prezidenţial
Formațiunile de stânga au păstrat controlul asupra celor mai mari trei oraşe ale Franţei. Alegerile municipale de duminică le-a asigurat, victorii importante, în perspectiva scrutinului prezidențial, de anul viitor, la Paris, Lyon și Marsilia, comentează AFP.
De partea cealaltă, extrema dreaptă, care conduce la intenții de vot, la prezidențiale, s-a impus în mai multe oraşe de mărime medie din sud. Partidul condus de Marine Le Pen a câștigat Castres sau Carcassonne, dar nu a reuşit să se impună în orașele importante precum Toulon, Nîmes sau Marsilia.
Majoritatea celor aproximativ 35.000 de comune şi-au desemnat aleşii în primului tur de scrutin, din 15 martie. A fost necesară reluarea scrutinului în circa 1.500 dintre orașele țării.
În Paris, capitala Franței, învingător detaşat este candidatul socialist Emmanuel Grégoire, 48 de ani. Acesta a fost prim-adjunct al primarului în exerciţiu Anne Hidalgo. El şi-a sărbătorit victoria mergând zâmbitor spre Primărie, pe o bicicletă de închiriat.
Victoria lui Emmanuel Grégoire, la alegerile municipale de duminică, arată că parizienii preferă continuitatea. Primarii socialiști conduc în capitala Franței din 2001, iar noul primar s-a impus cu un scor de 50,52%. Rivala sa, fosta ministră de dreapta Rachida Dati, a obţinut doar 41,52%, în ciuda susţinerii candidatului de centru-dreapta şi a retragerii candidatei de extremă dreaptă.
Noul primar al Parisului a făcut din victoria sa un simbol cu un an înainte de alegerile prezidenţiale din 2027. El a spus că „Parisul va fi inima rezistenţei” la alianţa dintre dreapta şi extrema dreaptă.
„Bătălia pentru Franţa va fi violentă”, a estimat Gregoire.
La Marsilia, în sud-estul țării, actualul primar de stânga, Benoît Payan, a câştigat, de asemenea, detaşat alegerile municipale. El s-a prezentat în campanie ca un scut împotriva partidului de extremă dreaptă Rassemblement National (RN) ajuns „la porţile oraşului”. După un prim tur strâns, a obținut 54,34% din voturi, cu 14 puncte în faţa rivalului său de extremă dreaptă, Franck Allisio.
Acest „oraş pe care unii îl credeau pierdut, pe care unii îl credeau câştigat de RN, şi-a arătat cel mai frumos chip în această seară, demonstrând că este capabil să reziste şi că este capabil, încă o dată, să rămână unit”, a reacţionat Payan, vizibil emoţionat.
Stânga a păstrat şi orașul Lyon, al treilea oraş ca mărime din ţară. Primarul ecologist Grégory Doucet a câştigat la limită, cu 50,67% din voturi. El l-a avut drept adversar pe fostul proprietar al clubului de fotbal Olympique Lyonnais, Jean-Michel Aulas, care a obținut 49,33% din voturi. Aulas a fost multă vreme favorit în sondaje. După scrutin el a acuzat nereguli la vot și a anunţat că va depune apel.
Fostul prim-ministru Edouard Philippe a fost reales în oraşul său natal, Le Havre. El intenționează să candideze la viitoarele alegeri prezidențiale. De altfel, după alegerile municipale, s-a proiectat imediat în cursa din următoarele 13 luni.
„Există motive de speranţă atunci când toţi cei de bună credinţă se reunesc într-un discurs al adevărului şi resping extremiştii şi soluţiile lor simpliste”, le-a declarat Edouard Philippe susţinătorilor săi.
Rassemblement National (RN), devenit principalul partid din Franţa la alegerile legislative din 2024, şi-a adăugat mai multe victorii la alegerile municipale, pe lângă cele 24 revendicate în primul tur. Cu toate acestea, partidul lui Marine Le Pen nu reușește să depășească „plafonul de sticlă” în marile oraşe franceze. Lidera partidului a declarat că a câştigat în „zeci” de comune, inclusiv Carcassonne (sud-vest), Menton şi Cannes (sud-est).
„Niciodată RN şi aliaţii săi nu au avut atât de mulţi aleşi în toată Franţa. În câteva zeci de comune. Suntem chemaţi să ne dovedim valoarea (…). Aceste succese nu sunt un final, ci un început”, a declarat Jordan Bardella, preşedintele RN.
Bardela este cotat ca favorit în sondajele de opinie pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2027. Unul dintre aliaţii săi, transfugul de dreapta Éric Ciotti, a câştigat la Nisa (sud-est), al cincilea oraş ca mărime din Franţa.
Aceste alegeri tradiţional mobilizatoare au fost marcate de o rată de participare istoric scăzută, de aproximativ 57%, potrivit institutelor de sondare.