Ambasadorul Olandei, răspuns pentru mediul de afaceri românesc. Afirmații incisive despre investițiile olandeze în România, studenții români din străinătate și pașii spre Schengen

Ambasadorul Țărilor de Jos la București, Roelof van Ees, a răspuns la scrisoarea formulată de liderii mediului de afaceri românesc în privința aderării la Schengen, context în care a vorbit despre investițiile olandeze în țara noastră, despre companiile românești, dar și despre studenții români care aleg să învețe în Olanda și în alte țări europene.

Răspunsul dat de ambasadorul Olandei pentru mediul de afaceri românesc:

În primul rând, menționați investițiile olandeze în România. Este adevărat că, potrivit celor mai recente date publicate de Banca Națională a României (decembrie 2020), Țările de Jos se clasează drept principalul investitor străin al României, cu o investiție de aproximativ 20 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, când este luată în considerare doar țara investitoare finală, Țările de Jos se clasează a șasea, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde euro. Asta reprezintă nu mai mult de în jur de 5% din stocul total de investiții străine directe. Este folositor să țineți cont de această diferență în abodările de măsurare când vă uitați la DFI (investițiile străine directe, n.r.) olandeze în România.

Mult mai importante sunt beneficiile pe care le oferă investițiile olandeze în România: mii de locuri de muncă de calitate pentru români, precum și un considerabil transfer de know-how într-o gamă de sectoare, inclusiv în cel bancar, în construirea de nave, industria de bere, consultanță și sectorul agricol.

În al doilea rând, menționați că mulți români aleg să studieze în Țările de Jos. Sunt încântat că atât de mulți români decid să ia cursuri în țara mea. Acest lucru le oferă o educație de calitate pe care, în mod ideal, vor putea să o folosească la revenirea în România pentru a sprijini dezvoltarea țării în continuare. Din păcate, doar o mică pondere de români care obțin o diplomă de universitate daneză sau științe aplicate aleg această opțiune. În schimb, cei mai mulți dintre ei preferă să exploreze oportunitățile disponibile în afara României, pe alte piețe europene ale muncii.

În al treilea rând, afirmați că aderarea României la spațiul Schengen costul exporturilor companiilor românești către piețele Uniunii Europene cu sute de milioane de euro. Cu toate că în mod evident ar fi minunat dacă aderarea României la Schengen ar avea aceste efect, nu citați niciun studiu care să susțină această poziție. Singura informație pe care o cunosc eu personal în această privință este declarația recentă a Ministerului de Finanțe al României potrivit căreia aderarea României la Schengen ar crește PIB-ul cu în jur de 0,5 puncte procentuale. Cu toate acestea, nu au fost furnizate date de context care să susțină această poziție.

Cât despre poziția guvernului danez cu privire la aderarea României la Schengen – subiectul general al scrisorii dumneavoastră – v-aș aminti de declarația extinsă făcută de Prim-Ministrul Mark Rutte pe acest subiect la recenta conferință de presă cu Președintele Iohannis și Prim-ministrul Ciucă de la Centrul Național de Instruire Întrunită Cincu.

Am puține de adăugat la declarațiile Prim-Ministrului Rutte, dincolo de comentariile pe care le-am făcut recent pentru presa română; mai ales că poziția olandeză cu privire la extinderea Schengen este simplă. Când cerințele sunt întrunite, aderarea va fi posibilă. Pentru a putea să judecăm, avem nevoie de informații actualizate de la Comisia Europeană pe toate zonele relevante acestei decizii politice privind aderarea la Schengen.

Asta are legătură deopotrivă cu implementarea acquis-ului Schengen și statul de drept (sub Mecanismul de Cooperare și Verificare). Când aceste informații sunt disponbile, va trebui să le analizăm, inclusiv la nivel politic, iar acest proces necesită timp. Guvernul olandez va căuta o aprobare prioritară de la parlamentul olandez asupra unei decizii referitoare la aderarea la Schengen.

Nu am nicio îndoială că, așa cum afirmați în scrisoarea dumneavoastră, antreprenorii români consideră că România este pregătită pentru aderarea la Schengen. Precum dumneavoastră, mă interesează cel mai mult să văd evoluțiile în legătură cu această chestiune importantă la UE în Bruxelles și în capitalele europene în următoarele săptămâni și luni.