Biroul electoral pentru diaspora: 8 formaţiuni politice şi 2 candidaţi independenţi s-au înscris în cursa pentru un loc în Parlament

Biroul electoral pentru diaspora: 8 formaţiuni politice şi 2 candidaţi independenţi s-au înscris în cursa pentru un loc în Parlament
FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Opt formaţiuni politice şi doi candidaţi independenţi din Diaspora s-au înscris în cursa pentru un loc în Parlament la alegerile care vor avea loc pe data de 6 decembrie.

Diaspora: 8 formaţiuni politice şi 2 candidaţi independenţi, în cursa pentru un loc în Parlament

Mai exact, PNL, Alianţa USR PLUS, Pro România, PSD, PMP, UDMR, Partidul Ecologist Român şi Alianţa pentru Unirea Românilor au depus liste de candidaţi pentru Senat şi Camera Deputaţilor în diaspora, potrivit unor decizii ale Biroului electoral nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, transmite Agerpres.

De asemenea, au fost admise şi două candidaturi independente: Ştefan Voloşeniuc, care s-a înscris pentru Senat, şi Radu Darius Constantin, înscris pentru Camera Deputaţilor.

Termenul limită de depunere a listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente pentru Senat şi Camera Deputaţilor în circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării a fost 7 octombrie, iar până pe 11 octombrie, pot fi depuse contestaţii la Tribunalul Bucureşti împotriva deciziilor de acceptare sau respingere a unor candidaturi.

Contestațiile vor fi soluţionate în termen de 48 de ore de la înregistrarea sesizării. Decizia Tribunalului poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 48 de ore de la înregistrarea apelului împotriva hotărârii instanţei prin care a fost soluţionată contestaţia formulată împotriva deciziei biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării, de admitere sau de respingere a candidaturii.

Ulterior, cel mai târziu la data de 18 octombrie, se va constata rămânerea definitivă a candidaturilor pentru circumscripţia electorală pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

Alegerile parlamentare 2020 se vor desfășura timp de cel puțin 2 zile în străinătate

Alegerile parlamentare 2020 se vor organiza în străinătate timp de două zile, sâmbătă – 5 decembrie și duminică – 6 decembrie, „cu posibilitate de prelungire”, potrivit ministrului de Externe.

Până în prezent, se cunosc doar două state în care românii nu vor putea vota la parlamentare. Malta și Nigeria sunt singurele țări care nu au permis organizarea alegerilor.

În state precum Marea Britanie, Belgia, Luxemburg și Irlanda se „impun condiții și măsuri speciale, în contextul situației epidemiologice și care au un anumit impact asupra procesului electoral, cum ar fi realizarea de analize de risc epidemiologic și de implementare a măsurilor de prevenire a răspândirii virusului pentru fiecare locație în care sunt organizate secții de votare”, a transmis oficialul MAE.

Printre aceste măsuri speciale se numără „limitarea numărului maxim de persoane aflate în incinta de votare sau în proximitatea imobilului respectiv și controlul strict al accesului în secție”. În cazul Irlandei, problema se referă la faptul că cel puțin în prezent, nu se pot organiza activități în spații închise.

Președintele AEP, despre faptul că sub 4.000 de români din Diaspora s-au înscris pentru votul la secție, la parlamentare

Mai puțin de 4.000 de cetățeni români din străinătate s-au înscris pentru votul la secție la alegerile parlamentare din luna decembrie.

Potrivit datelor anunțate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), doar 3.939 de cetățeni români s-au înregistrat. Într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii ”Se întâmplă acum”, președintele AEP, Constantin-Florin Mitulețu-Buică, a explicat că asta nu înseamnă că doar acești români vor putea vota la alegerile parlamentare la secțiile din afara țării.

„Aceste cereri au fost făcute pentru ca autoritățile române să înființeze secții de votare acolo unde sunt, în străinătate, cel puțin 100 de cetățeni într-o anumită rază teritorială. Asta nu înseamnă că doar acești cetățeni își vor putea exercita dreptul de vot la o secție de votare în străinătate. În 2019, la alegerile prezidențiale, autoritățile au înființat un număr de 835 de secții de votare, dintre care doar câteva erau pe baza cererii cetățenilor. Din aceste cereri rezultă, din calculele din acest moment, un număr de 15 secții de votare, iar pentru restul, până la 835, încă se fac discuții la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și a misiunilor diplomatice”, a explicat șeful AEP.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`