Biserici ale Bucureștiului: Povestea impresionantă a Bisericii Sfântul Nicolae Tabacu, a cărei istorie începe în secolul XVII (VIDEO)

Material realizat prin Programul Cultural București –Centenarcu sprijinulPrimăriei Municipiului Bucureștiprin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Într-o curte presărată cu flori parfumate, pe Calea Victoriei, peste drum de Academia Română, se înalță o maiestuoasă biserică : Sfântul Nicolae Tabacu.

”Cunoaștem biserica din documentele istorice încă din secolul al XVIII-lea, când era o mahala de la marginea orașului. O biserică din lemn era atunci aici, la 1750. Mai târziu ea a fost preluată de niște boieri, jupânii Dima Tabacu și Drăghici Tabacu. Pentru că ei aveau grijă de această biserică, lumea i-a spus în felul acesta, pe lângă numele ei propiu-zis care a fost întotdeauna închinat Sfântului Ierarh Nicolae, acela pe care îl sărbătorim în data de 6 decembrie”, a declarat preotul paroh Eugeniu Rogoti.

“Biserica inițială din lemn, degradându-se cu trecerea timpului, a fost înlocuită cu una nouă. La 1864 a fost construită biserica în care ne aflăm acum. Clădirea a fost consolidată și restaurată de mai multe ori pe parcursul secolului trecut”, a mai spus preotul paroh Eugeniu Rogoti.

Biserica a fost pictată la începutul secolului XX, dar în timp s-a deteriorat și urmează să fie restaurată.

Catapeteasma datează încă de la sfarsitul secolului XIX. Icoanele împărătești, ferecate în metal argintat, au un impact uluitor asupra celui care li se închină cu evlavie.

În Biserica Sfântul Nicolae Tabacu slujba religioasă se oficiază atât în limba română cât şi în limba slavonă.

“În biserica noastră avem de curând un oaspete de seamă în persoana Sfântului Serafim de Sarov. A trăit în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în Rusia. El a ajutat mulți oameni. A fost cunoscut ca un sfânt ascet, care era aspru cu sine însuși, dar blând cu ceilalți”, a mărturisit părintele paroh.

Preafericitul Patriarh Chiril al Moscovei a dăruit într-o vizită făcută Preafericitului Daniel, patriarh al României, părticele din moaștele Sfântului Serafim de Sarov, un pustnic rus, cunoscut ca autor al unor întâmplări minunate, atât în timpul vieții sale cât și după trecerea la cele veșnice.

Este prăznuit în ziua 2 ianuarie. Moaștele sale au fost găsite în anul 1903.

Iată că sfinții nu au etnie, sfinții nu au neapărat teritorii bine definite. Sfinții, oricare le-ar fi fost originea în lumea pământeană, mijlocesc în Cer pentru oricine se roagă cu iubire și credință.

Material realizat prin Programul Cultural București –Centenarcu sprijinulPrimăriei Municipiului Bucureștiprin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic