Coronavirusul era prezent în apele uzate din Milano și Torino încă din decembrie 2019, deși primul caz din Italia era confirmat abia în februarie 2020. Ce arată studiul Institutului Superior de Sănătate

Un studiu realizat de Institutul Superior de Săntate din Italia arată că urmele coronavirusului SARS-CoV-2 erau deja prezente în apele uzate din Milano și Torino încă din decembrie 2019, deși primele cazuri de COVID-19 din țara peninsulară aveau să fie confirmate abia în februarie 2020.

Ce arată studiul Institutului Superior de Sănătate din Italia

Giuseppina La Rosa, din departamentul privind calitatea apei, și Elisabetta Suffredini de la siguranța alimentelor sunt cele două colaboratoare din Institutul italian Superior de Sănătate care au coordonat studiul. La Rosa susține că, încă din 2007, efectuează alături de grupul său cercetări cu privire la probele de ape uzate preluate la intrarea în uzine de epurare.

În cadrul studiului au fost examinate 40 de probe de ape uzate colectate între octombrie 2019 și februarie 2020, respectiv 24 de probe de control, din intervalul septembrie 2018 – iunie 2019, în care nu se poate pune problema că ar fi existat virusul.

Rezultatele, care au fost confirmate în cele două laboratoare, cu metode diferite de lucru, au scos la iveală prezența ARN de SARS-CoV-2 la probele prelevate la Milano și Torino în 18 decembrie 2019, respectiv la Bologna în 29 ianuarie 2020. În aceleași orașe au fost descoperite probe pozitive și în lunile următoare – ianuarie și februarie 2020 – în timp ce probele din octombrie și noiembrie 2019, dar și toate celelalte de control „au dat rezultate negative”.

Coronavirusul era prezent în apele uzate din Milano și Torino încă din decembrie 2019, deși primul caz din Italia era confirmat abia în februarie 2020

„Rezultatele noastre confirmă dovezile internaționale consolidate privind funcția strategică de monitorizare a virusului în eșantioane prelevate în mod regulat în canalizare și la intrarea în stațiile de epurare, ca un instrument capabil să identifice timpuriu și să monitorizeze circulația virusului pe diferitele teritorii, susținând informațiile fundamentale ale supravegherii integrate, microbiologice și epidemiologice.Trebuie menționat că descoperirea virusului nu implică automat faptul că principalele lanțuri de transmisie care au dus la dezvoltarea epidemiei în țara noastră provin din aceste cazuri, dar, în perspectivă, o rețea de supraveghere din zonă se poate dovedi a fi valoroasăpentru a controla epidemia. (…)va fi esențial să se ajungă la o standardizare a metodelor și a eșantionării, deoarece pozitivitatea eșantioanelor este afectată de multe variabile, cum ar fi perioada de prelevare, orice precipitații meteorologice, emisiile de deșeuri din activități industriale care poate afecta rezultatele activităților desfășurate până în prezent de diferite grupuri”, a subliniat Luca Lucentini, director al departamentului de calitate și sănătate a apei.

Cercetarea ar putea contribui la studierea originii circulației virusului în Italia, deși Luca Lucentini a explicat că prezența urmelor sale în apele uzate ale orașelor nu înseamnă neapărat că de acolo ar fi început transmiterea COVID-19 în țară. Totuși, lucrarea vine să alimenteze teoriile care au prins contur și în alte țări, ca spre exemplu Franța și Suedia, unde se crede că primele îmbolnăviri ar fi avut loc mult mai devreme față de cele diagnosticate efectiv pentru întâia oară.

„În acest sens am prezentat o propunere de acțiune Ministerului Sănătății pentru lansarea uneirețele de supraveghere pe SARS-CoV-2 în apele uzate.și încă din iulie viitor vom lansa un studiu pilot pe site-urile prioritare identificate în locații turistice.Pe baza rezultatelor studiului pilot, sperăm să fim pregătiți pentru supraveghere pe întreg teritoriul național în perioadele potențial cele mai critice din toamna viitoare”, a conchisLucia Bonadonna, directorul Departamentului de Mediu și Sănătate din Institutul Superior de Sănătate.