Austria condiționează primirea României și Bulgariei în Schengen de progresele înregistrate în politica de migrație a UE. Explicațiile au venit de la Karoline Edtstadler, ministrul austriac pentru Afaceri Europene.
„Dorim să discutăm în continuare despre extinderea Schengen, în coordonare cu partenerii din Bulgaria și România, așa încât s-o putem readuce pe ordinea de zi după ce se vor face pașii necesari în politica de migrație și azil”, a declarat Karoline Edtstadler, pentru radioul public ORF.
Aceasta a precizat apoi că, din ianuarie, Președinția Consiliului UE va fi preluată de Suedia, țară care, de asemenea, „a fost încercată” în ceea ce privește migranția. Prin urmare, ea se așteaptă ca subiectul să rămână pe primul loc pe ordinea de zi.
Oficialul austriac a mai susținut că decizia privind extinderea Schengen nu va fi amânată până când întreaga reformă privind azilul va fi adoptată la nivelul UE, deoarece procesul va dura, dar „trebuie să facem acești pași, pas cu pas, și să stabilim un plan, apoi putem vorbi despre extinderea Schengen pentru a include Bulgaria și România”.
În cadrul reformei, a punctat ea, e nevoie de proiecte-pilot pentru gestionarea rapidă a procedurilor de azil la frontierele externe ale UE, bani pentru țările aflate la aceste frontiere și de „oportunitatea de a solicita azil în țări terțe sigure”.
Amintim că Austria și-a folosit dreptul de veto față de aderarea României și Bulgariei la Schengen. S-a întâmplat după ce liderii de la București au dat, săptămâni în șir, aproape sigură aderarea.
Politicienii de la Viena s-au opus, însă, argumentând că au probleme cu migranții din cauza noastră și a bulgarilor. Decidenții români, în frunte cu Lucian Bode (PNL), ministrul de Interne, nu au reușit să-i convingă pe austrieci că granițele noastre sunt sigure, deci nu noi suntem sursa problemei.
Așa se face că și după votul din 8 decembrie de la Consiliul JAI poziția Austriei a rămas aceeași.
„Avem în Austria peste 75.000 de persoane neînregistrate și știm că 20.000 de migranți ilegali traversează România. Știm asta datorită investigațiilor poliției austriece. Acum trebuie să găsim o soluție pentru această problemă. Poliția română îi are în evidență pe acești oameni care sunt înregistrați în România. (…) Este un număr uriaș, este o problemă de securitate pentru întreaga Uniune Europeană”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer.