Noul armistițiu din Nagorno-Karabah, pus sub semnul întrebării de noi bombardamente. Cum arată situația de moment în conflictul militar dintre Azerbaidjan și forțele de etnie armeană

Cel mai recent acord de încetare a focului în enclava montană Nagorno-Karabah a părut să fie pus și el în pericol luni, când forțele de etnie armeană și Azerbaidjan s-au acuzat reciproc de noi bombardamente, transmite Reuters.

Noul armistițiu din Nagorno-Karabah, pus sub semnul întrebării de noi bombardamente

Acordul de încetare a focului a fost convenit sâmbătă, în contextul în care înțelegerea intermediată de Rusia cu o săptămână înainte a eșuat în a opri cele mai grave lupte din Caucazul de Sud după cele din anii 1990. Peste 1.000 de persoane au murit de la debutul primelor ciocniri de acest nivel, în 27 septembrie.

Eșecul negocierilor pentru oprirea ciocnirilor a stârnit noi îngrijorări legate de posibilitatea unei crize umanitare și reprezintă un nou element de presiune pentru relația dintre Turcia, care sprijină ferm Azerbaidjanul, și aliații săi din NATO, care doresc ca luptele să se sfârșească. De altfel, Ankara avertizase anterior că nu poate trata Baku și Erevan cu aceeași măsură, pentru că asta ar însemna „recompensarea ocupantului”. Federația Rusă, care are un pact pentru apărare cu Armenia, ar putea risca și ea să fie atrasă în conflict.

Oficialii din Nagorno-Karabah, o enclavă din Azerbaidjan care este populată și controlată de etnici armeni, susțin că forțele azere le bombardau pozițiile din zonele de nord și sud ale liniei de contact.

Ministerul azer al Apărării susține că în timpul nopții forțele armene au bombardat pozițiile sale din regiunile Garanboy, Terter, Aghdam din Azerbaidjan, iar luni dimineață au bombardat regiunea Agjebedin.

Tot în luna octombrie, Federația Rusă intermediase un armistițiu, care a avut scopul de la oferi răgaz celor două tabere beligerante astfel încât să facă schimb de prizonieri și trupuri neînsuflețite. Cu toate acestea, acordul a avut un impact prea mic asupra luptelor care marchează enclava și împrejurimile.

Bombardamentele au lovit și zone aflate adânc în interiorul Azerbaidjanului, susțin autoritățile azere, un eveniment ce vine să alimenteze temerile cu privire la gazoductele care transportă petrol și gaz natural azer către piețele internaționale. Armenia neagă această acuzație.

Noul armistițiu a fost anunțat sâmbătă la capătul discuțiilor telefonice purtate de Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, cu omologii săi din Armenia și Azerbaidjan.

Statele Unite, Rusia și Franța dețin co-președinția Grupului de la Minsk, care a încercat să ajute la rezolvarea conflictului, sub umbrela Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

Baku a anunțat sâmbătă că, în cadrul luptelor începute în 27 septembrie, 60 de civili azeri au fost uciși, în timp ce alți 270 au fost răniți. Azerbaidjan nu divulgă pierderile suferite în rândul personalului militar.

De partea cealaltă, reprezentanții din Nagorno-Karabah au anunțat că 710 de persoane din rândul personalului său militar au decedat. Un număr de 36 de civili și-au pierdut și ei viața.