Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, a desfășurat o vizită simbolică inopinată la bazilica Sfânta Sofia din Istanbul, duminică, cu doar câteva zile înainte ca fosta biserică bizantină să găzduiască primele rugăciuni musulmane de la momentul în care a fost reconvertită în moschee, potrivit AFP citată de France 24.
Într-o vizită fulger portretizată în media drept o inspecție, Recep Tayyip Erdogan a evaluat lucrările pentru transformarea muzeului în moschee. Diyanet, autoritatea turcă pentru probleme religioase, a anunțat că icoanele creștine vor fi acoperite cu perdele și vor fi stinse „prin mijloace potrivite în timpul rugăciunilor”.
Prima rugăciune musulmană din Hagia Sophia (n.r. – de la grecescul „Aghia Sofia”, care înseamnă „Sfânta Înțelepciune”) ar trebui să aibă loc vineri, dar este încă neclar dacă Recep Tayyip Erdogan plănuiește să participe la evenimentul la care și-au anunțat deja prezența circa 500 de persoane.
Construită după inspirație iustiniană în secolul al VI-lea A.D., biserica a servit drept catedrala Patriarhiei de Constantinopol până în 1453, când cel mai important oraș al Imperiului Bizantin a căzut pradă trupelor otomane conduse de sultanul Mehmed al II-lea.
În anul 1935, bazilica Sfânta Sofia era inaugurată drept muzeu, ca parte din reformele pentru laicizarea și întemeierea Turciei moderne, ce au rămas cunoscute în mentalul colectiv drept fenomenul de „kemalism”, pentru că au fost dirijate de primul președinte al republicii înființate în 1923, Mustafa Kemal Ataturk. Bazat pe secularism și pe un naționalism democratic, kemalismul s-a remarcat de facto drept o desprindere a ordinii societale turcești de trecutul otoman. Timp de aproape un secol, noul muzeu a fost deschis pentru toți vizitatorii, indiferent de credința lor.
Totuși, instanța supremă din Turcia a pavat drumul către retransformarea fostei bazilici Sfânta Sofia în moschee, cu o decizie prin care a revocat statutul de muzeu conferit în urmă cu aproape 100 de ani.
De altfel, cu un an în urmă, Recep Tayyip Erdogan afirma că transformarea Hagia Sophia în muzeu a fost „o foarte mare greșeală”, într-un alt semn că se delimitează de viziunile kemaliste și că fixează Turcia pe direcția neo-otomanistă.
Reconvertirea muzeului în moschee a stârnit furia creștinilor din toată lumea, dar a întețit și tensiunile dintre rivali istorici, precum Grecia și Turcia, care în ciuda diverselor dispute se bucură amândouă de apartenența la NATO. La rândul său, Biserica Ortodoxă Română a pledat pentru menținerea ca muzeu a Bazilicii Sfânta Sofia, un „simbol al Bisericii Ortodoxe universale”.
„În data de 8 iulie 2020, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat o scrisoare Sanctităţii Sale Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă, Patriarh Ecumenic, în care exprimăsusţinerea Patriarhiei Române pentru menţinerea statutului actual alBasilicii Sfânta Sofiadin Constantinopol (Istanbul), ca muzeu. Demersul Patriarhiei Române are în vedere valoarea inestimabilă a acestei basilici, unanim recunoscută casimbol al credinţei şi civilizaţiei creştine şi al artei universale, ceea ce a determinat înscrierea sa de către UNESCO în patrimoniul cultural universal, în anul 1985.În acest context, Patriarhul României îşiexprimă solidaritatea cu toţi cei care apără acest simbol al Bisericii Ortodoxe universale.Prin demersul Bisericii Ortodoxe Române, membrii Sfântului Sinod, clerul şi întregul popor român dreptcredincios din România exprimă un sprijin concret faţă de Patriarhia Ecumenică, în apărarea statutului actual alBasilicii Sfânta Sofia”, arată comunicatul BOR.