Cum se pedepsește rasismul în România

Cum se pedepsește rasismul în România
Foto: Pixabay

De curând, antropologul Radu Umbreș a vorbit pe larg desprerasismul românesc. Specialistulsusținecă există o diferență între rasialism, adică simpla constatare emprică a diferențelor între rase și rasism, adică ideea că o rasă este inferioară alteia.

”Rasismul izvorăște direct din rasialism. Primul pas spre rasism este să admiți că există rase. Altfel rasismul nu există, pentru că nu are fundament. Holocaustul nu s-ar fi întâmplat dacă nu fi existat cultura populară europeană veche de secole, cum că evreii sunt inferiori și religia lor este o aberație. Holocaustul a fost precedat de secole de discriminare, mult înaintea apariției naziștilor germani. Aceștia din urmă doar au făcut ultimul pas extrem… Riscul discriminării rasiale este mult prea mare și cu consecințe prea grave în istoria umanității pentru a fi lăsat la latitudinea fiecărui individ. Aceasta este problema fundamentală a rasismului, pe care societățile civilizate sunt obligate să o rezolve”, susține Umbreș.

Închisoare de la 3 luni la 10 ani pentru acțiuni îndreptate împotriva romilor

Camera Deputațilora adoptat, marți, în calitate de for decizional, cu 244 de pentru, un vot contra și 20 de abtineri un proiect de lege privind „măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului”. Legea prevede pedeapsa cu închisoarea pentru promovarea antițigănismului.

Conform proiectului, „prin antiţigănism se înţelege atât percepţia referitoare la romi exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice motivate de ură împotriva romilor, îndreptate împotriva romilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor/ONG-urilor, liderilor comunităţilor rome sau lăcaşurilor lor de cult, tradiţiilor şi limbii romani”.

Actul normativ prevede pedepse cuprinse între 3 luni şi 10 ani de închisoare pentru cei care promovează, în public, idei, concepţii sau doctrine antiţigăniste, pentru distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului de materiale din aceeaşi categorie sau iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antiţigănist, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, la un astfel de grup.

Inițiatorii legii au invocat motive legate de o înțelegere mai precisă a practicilor discriminatorii, fiindcă în momentul de față „antițigănismul este adesea folosit într-un sens restrâns pentru a indica atitudinea anti-romă sau exprimarea stereotipurilor negative în sfera publică sau discursul de ură”.

„Cu toate acestea, antițigănismul dă naștere unui spectru mult mai larg de expresii și practici discriminatorii, inclusiv multe manifestări implicite sau ascunse. Antițigănismul nu se referă numai la ceea ce se spune, ci și la ceea ce se face și la ce nu se face. Pentru a recunoaște impactul său complet, o înțelegere mai precisă este crucială”, spun inițiatorii proiectului.

Scandal la meciul PSG-Basaksehir Istanbul

Un meci din cea mai urmărită competiție fotbalistică europeană a fost întrerupt, zilele trecute, după ce arbitrul de rezervă a fost acuzat că ar fi făcut remarci rasiste. Românul Sebastian Colțescu, desemnat să ajute de pe marginearbitrajul partidei dintre Paris Saint Germain și Istanbul Basaksehir, s-ar fi referit la un oficial camerunez al echipei turce cu formula „băi, băi, ăla negru”. În urma incidentului neplăcut, echipa turcă s-a retras de pe teren, urmată de gazdele franceze. După discuții într-o celulă de criză a federației europene de fotbal UEFA, meciul a fost amânat pentru a doua zi.

Între timp, însuși președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut UEFA să ia „măsurile necesare” față de manifestările de rasism la adresa oficialului clubului din Istanbul.

Cel mai probabil, arbitrul român nu a realizat că acel „negru” rostit va fi interpretat în cheie rasistă.

„Colțescu nu cunoaște, efectiv, că exprimareanegrue una rasistă, fără nici o posibilitate de interpretare. Asta arată gradul lui de cunoaștere și că este total nepregătit în ce privește prevederile foarte clare ale FRF, UEFA și FIFA în privința rasismului”, a comentat Csaba Asztalos, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării,potrivit Gazeta Sporturilor.

În spațiul public românesc și, mai ales, în zona sportului din România, recursul la peiorative este firesc, iar folosirea lor pentru a exprima desconsiderare este rareori pedepsită.