Reguli după modelul australian. Parlamentul European cere o vârstă minimă pentru accesul la reţelele sociale

Parlamentul Europea cere introducerea unor restricții de vârstă pentru cei care doresc să acceseze rețelele sociale, după modelul australian. În acest sens a fost adoptată o rezoluție

Parlamentul European cere restricții de vârstă

O rezoluţie adoptată joi, 26 noiembrie, cere măsuri la nivelul UE pentru a proteja minorii în mediul online. Parlamentul European solicită, inclusiv, stabilirea unei limite de vârstă de 16 ani pentru cei care vor să acceseze rețelele de socializare. Se cere interzicerea celor mai nocive practici care creează dependenţă. Potrivit Eurobarometrului din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este nevoie de reglementări de urgență pentru a proteja minorii online.

Documentul adoptat de eurodeputați, cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă şi 86 abţineri, este un raport non-legislativ. Aceștia își exprimă îngrijorarea faţă de riscurile pentru sănătatea fizică şi mintală cu care se confruntă minorii în mediul online. Drept urmare se solicită o protecţie mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care dau dependenţă şi care afectează capacitatea de concentrare și de interacțiune cu conţinutul online.

Pentru a veni în ajutorul părinților preocupați să gestioneze prezența în online a copiilor, Parlamentul propune o limită de vîrstă armonizată la nivel european. Astfel minorii nu ar trebui să acceseze platformele de socializare, serviciile de partajare a materialelor video şi interlocutorii de IA înainte de a împlini 16 ani. Rezoluția mai propune ca minorii între 13 şi 16 ani să intre pe internet doar cu consimţământul părinţilor, informează PE.

În acest sens, Parlamentul de la Bruxelles a salutat eforturile Comisiei Europeană de dezvoltare a unei aplicații de verificare a vârstei, dar și portofelul UE pentru identitatea digitală (eID). Eurodeputații au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte şi să protejeze viaţa privată a minorilor. Aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure.

Reprezentanții platformelor online ar putea răspunde legal

Pentru a determina respectarea Regulamentului UE privind serviciile digitale şi a altor acte legislative aplicabile, Parlamentul European sugerează sancțiuni pentru personalul de conducere de nivel superior. Aceștia ar putea răspunde personal în cazurile de nerespectare gravă şi persistentă a dispoziţiilor legale, în special atunci când este vorba despre minori.

PE cere interzicerea celor mai dăunătoare practici care dau dependenţă şi dezactivarea acelor caracteristici de design care creează dependenţă pentru minori. Este vorba despre „derularea ecranului la nesfârşit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare” sau recompensele şi elementele de stimulare pentru utilizarea continuă.

Legislativul comunitar cere să se interzică site-urile care nu respectă normele UE. Eurodeputații cer măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcţionată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependenţă, precum şi interfeţele înşelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală.

Rezoluţia propune să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacţionare. Ei cer să se respecte normele Regulamentului privind serviciile digitale şi în cazul platformelor video online. De asemenea solicită interzicerea „cutiile de pradă” şi alte conţinuturi din cadrul jocurilor, inclusiv monedele din aplicaţii, roţile norocului ori mecanismele de tip „plăteşti pentru a avansa”.

Ce interdicții mai propune Parlamentul European

Totodată se propune ca minorii să fie protejați de exploararea comercială. În acest sens se propune introducerea unei interdicții astfel încât platformele online să nu mai poată oferi stimulente financiare pentru influencerii copii.

La fel de important, consideră Parlamentul European este să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic şi juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligenţa artificială generativă. Aceștia dau ca exemplu deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenţii IA şi aplicaţiile de nuditate bazate pe IA. Acest aplicații generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimţământul lor.

„Sunt mândră de acest Parlament, că putem fi uniţi pentru protejarea minorilor online. Alături de o aplicare fermă şi consecventă a Legii privind serviciile digitale, aceste măsuri vor creşte dramatic nivelul de protecţie a copiilor. În sfârşit, decidem nişte limite. Le spunem clar platformelor: serviciile voastre nu sunt concepute pentru copii. Şi experimentul se termină aici”, a declarat raportoarea daneză Christel Schaldemose, din grupul S&D, în cadrul dezbaterii din plen de marţi seară.

Raportul se bazează pe cercetări sociologice care indică faptul că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul. Un procent de 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 şi 17 ani îşi verifică dispozitivele cel puţin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” sau „disfuncţională” a telefoanelor inteligente. Studiile arată că ei adoptă modele comportamentale care seamănă cu dependenţa.

.