SUA nu mai acceptă bunurile din China desăre care suspectează că au fost produse prin muncă forțată

SUA nu mai acceptă bunurile din China desăre care suspectează că au fost produse prin muncă forțată

Marți au intrat în vigoare noile reglementări dure ale SUA privind importul de bunuri din regiunea Xinjiang din China.

Sclavie modernă: China ar folosi mână de lucru din lagăre

Oficialii americani au declarat că membri ai comunității minoritare uigure din regiune, care sunt predominant musulmani, au fost reținuți și obligați să muncească. China a respins în repetate rânduri acuzațiile potrivit cărora îi ține pe uiguri în lagăre de internare în Xinjiang.

Mai multe importuri din această regiune bogată în resurse, inclusiv bumbac și roșii, au fost deja interzise în SUA.

Într-o declarație făcută la sfârșitul săptămânii trecute, legislatorii americani au afirmat că legea trimite „un mesaj clar că nu vom mai rămâne complici la utilizarea de către Partidul Comunist Chinez a muncii de sclavi și a crimelor grave împotriva umanității”. Potrivit Congresului american, China a reținut peste un milion de uiguri și alte minorități musulmane în Xinjiang începând din aprilie 2017.

Congresul american consideră că zeci de mii de deținuți au lucrat „la o fracțiune din salariul minim sau fără nicio compensație” în Xinjiang și în alte provincii „sub pretextul unor programe de reducere a sărăciei și de ajutor industrial”. De asemenea, China „interferează cu auditurile și cu eforturile tradiționale de verificare a bunurilor și a lanțurilor de aprovizionare din Xinjiang… inclusiv prin intimidarea potențialilor martori și prin ascunderea informațiilor relevante”.

China a negat utilizarea muncii forțate și a declarat că lagărele din Xinjiang sunt centre de „reeducare” folosite pentru a combate terorismul. Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Wang Wenbin, a calificat recent acuzațiile de muncă forțată drept „o minciună absurdă pusă la cale de anumite forțe externe”.

Însă mărturii directe din interiorul lagărelor, obținute de BBC, au detaliat un sistem organizat de violuri în masă, abuzuri sexuale și tortură a minorităților etnice.
Grupurile pentru drepturile omului au acuzat, de asemenea, guvernul chinez că a eliminat treptat libertatea religioasă și alte libertăți ale uigurilor prin supraveghere în masă, detenție, îndoctrinare și chiar sterilizare forțată.

Ce înseamnă noile reglementări pentru industria modei?

Retailerii japonezi Uniqlo și Muji se numără printre mărcile care au fost analizate cu atenție din cauza materialelor din Xinjiang. În luna ianuarie a anului trecut, SUA au blocat un transport de cămăși bărbătești Uniqlo din cauza îngrijorărilor legate de faptul că acestea încălcau o interdicție privind produsele din bumbac din regiune. Retailerul japonez Muji a fost criticat pentru că a lansat în 2019 o colecție de cămăși Oxford „fabricate din bumbac organic cules delicat și în întregime manual în Xinjiang”.

Un purtător de cuvânt de la Ryohin Keikaku, care operează brandul Muji, a declarat pentru BBC că în prezent nu exportă produse din Xinjiang în SUA. Cu toate acestea, compania a refuzat să comenteze dacă vinde produse din Xinjiang în alte țări.

Încă de la începutul anului trecut, administrația fostului președinte american Donald Trump a anunțat o interdicție asupra produselor din bumbac și tomate din Xinjiang.
Începând de marți, oficialii Serviciului vamal și de protecție a frontierelor din SUA vor opri toate transporturile din Xinjiang care ajung în porturile americane. Mărfurile vor fi oprite de la intrarea în țară dacă importatorul nu poate dovedi că bunurile nu au fost produse prin muncă forțată.

Urmăriți B1TV.ro și pe