Astronomii au observat cea mai tânără stea de până acum, cu o vârstă de numai 300.000 ani

Astronomii au observat cea mai tânără stea de până acum, cu o vârstă de numai 300.000 ani

Într-o „maternitate stelară” îndepărtată se află în proces de formare un sistem solar cu destulă consistență încât să fabrice șapte planete precum Jupiter. Este cel mai tânăr sistem planetar observat până acum, cu o vârstă de numai 300.000 de ani, potrivit astronomilor, o nimica toată pe lângă cei 4,6 miliarde de ani ai sistemului nostru solar, relatează National Radio Astronomy Observatory.

Înaintea acestei noi observări, cele mai tinere discuri stelare cunoscute le aparțineau „protostelelor” complet dezvoltate, care asimilaseră deja cea mai mare parte a masei din discurile de praf gazos dimprejurul lor. Această nouă stea a înmagazinat până la 20% din masa materiei aflate în preajma sa. Potrivit astronomilor de la Observatorul Național Radio Astronomy (NRAO), din Socorro, New Mexico, „acest obiect foarte tânăr are toate elementele unui sistem solar în formare”.

Sistemul stelar în discuție, care a fost denumit L1527 IRS este localizat în constelația Taurului, are momentan circa o cincime din masa Soarelui. Totuși, astronomii estimează că obiectul ar putea ajunge, probabil, să aibă aceeași masă cu a propriei noastre stele. De asemenea, este extrem de strălucitor, ceea ce ar putea fi un rezultat al energiilor titanice implicate în procesul de acumulare a materiei.

Descoperirea este interesantă din mai multe motive, dintre care unul important îl reprezintă datele radio de sensibilitate ridicată folosite pentru reperarea existenței stelei care se naște. Astronomii au folosit instrumentele Submillimeter Array și Combined Array pentru Astronomie în Unde Milimetrice ca să detecteze praful și monoxidul de carbon dimprejurul obiectului. Ei au examinat undele radio emanate dinspre monoxidul de carbon și au folosit efectul Doppler pentru a studia modul de rotire al discului de materie. Au descoperit astfel că viteza discului se schimbă relativ la distanța sa față de stea, exact așa cum și planetele din sistemul nostru solar își modifică vitezele relativ la Soare.

Aceasta se numește rotație kepleriană, după geniul mișcării planetelor care a fost Johannes Kepler. Fenomenul va permite formarea planetelor, potrivit specialiștilor. Rotirea discului și vitezele reduse de la marginea acestuia vor preveni aderarea întregii materii din disc la stea. Resturile de material se vor acumula în cheaguri pentru a forma planetele.

Urmează studierea în detaliu a discului cu ajutorul Atacama Large Millimeter/submillimeter Aray, care aproape s-a terminat de construit la altitudinea de 5.000 de metri în deșertul chilian. ALMA va putea oferi chiar și mai multe amănunte despre ce se întâmplă în disc, ceea ce le va spune astronomilor mai multe despre cum se nasc sistemele planetare.