Ce fac alte state-membre UE cu privire la Huawei, în timp ce Guvernul României nu pare îngrijorat și o include în strategia 5G pentru România (FOTO)

Zilele trecute, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI) a adoptat stategia 5G pentru România, compania chineză Huawei fiind inclusă la licitaţia pentru licenţele 5G. Licitaţie care, potrivit ministrului Comunicaţiilor, Alexandru Petrescu, ar urma să aibă loc în al patrulea trimestru – adică spre sfârşitul acestui an.

România nu este singura ţară care anul acesta va susţine licitaţii pentru construirea reţelei 5G, planuri identice fiind anunţate de Germania, Franţa, Austria, Grecia, Olanda, Belgia, Irlanda, Ungaria şi Portugalia. Alte state-membre UE urmând a face acelaşi lucru în 2020.

Externe - 11 mar, 16:26

Operatorul feroviar german Deutsche Bahn a încheiat un contract cu Huawei, în ciuda avertismentelor SUA privind utilizarea tehnologiei chineze

Există, însă, o diferenţă majoră între aproape toate statele mai-sus menţionate şi România. Pe fondul avertismentelor Statelor Unite cu privire la riscurile de securitate pe care tehnologia Huawei ar reprezenta-o,mai multe state europene au demarat propriile investigaţii, pentru a verifica dacă, într-adevăr, este aşa sau nu.

În România, doar Partidul Naţional Liberal (PNL) a cerut o investigaţie de risc pentru Huawei, conform Reuters.

Ce îngrijorări de securitateexistă cu privire la tehnologia Huawei

Principalele îngrijorări sunt legate de faptul că tehnologia Huawei are oferi acces Beijing-ului la datele persoane ale utilizatorilor europeni și/sau căar oferi acces chiar la infrastructură critică, făcând-o astfel susceptibilăsabotajului.

Sursăfoto: Huawei România / Facebook

Ce poziţii au alte state-membre UE, în timp ce Guvernul României nu pare îngrijorat

• Marea Britanie – potrivit analiştilor STRATFOR, în luna martie, autorităţile britanice au publicat un raport în care se avertiza că există „probleme tehnice semnificative” asociate cu unele echipamente Huawei, care ar putea crea vulnerabilităţi companiilor britanice. Acelaşi raport însă, nu a reuşit să găsească dovezi directe care să indice că Huawei ar spiona în favoarea guvernului chinez;
• Germania – Cancelarul german, Angela Merkel, a promis că nicio companie nu va fi exclusă de la licitaţia pentru construirea reţelei 5G. Cu toate acestea, guvernul condus de ea s-a angajat să introducă standarde mai stricte pentru companiile de telecomuncatii străine;
• Franţa – Agenţia Naţional de Securitate Cibernetică franceză a anunţat că nu va fi utilizată tehnologie Huawei pentru construirea segmentelor din viitoarea reţea 5G considerate „vulnerabile”. În plus, guvernul francez a anunţat că ia în calcul restricţionarea echipamentelor ce provin din ţări „cu risc ridicat”;
• Italia – în Italia, partidele de guvernământ susţin lucruri diferite. Pe de o parte, „Mişcarea Cinci Stele” (condusă de Luigi Di Maio) vrea o cooperare mai strânsă cu China. „La Liga” însă (condusă de Matteo Salvini) este sceptică din acest punct de vedere, tocmai din cauza potenţialelor riscuri de securitate asocitate tehnologiei Huawei;
• Belgia – un raport al centrului de spionaj cibernetic belgian nu a găsit nicio dovadă că echipamentul Huawei ar putea fi folosit pentru spionaj;
• Olanda – serviciile de informaţii olandeze încă investighează dacă tehnologia Huawei prezintă vreun risc;
• Ungaria – a inclus Huawei în rândul „partenerilor strategici IT”;
• Slovacia – nu consideră Huawei un risc de securitate;
• Polonia, Lituania şi Letonia – sunt încă indecise şi au făcut apel la o poziţie comună NATO-UE cu privire la Huawei;
• Uniunea Europeană – potrivit STRATFOR, cel mai probabil, Bruxelles-ul îşi va prezenta poziţia în luna octombrie, fiind puţin probabil să impună o politică anume – fie pro sau contra Huawei. În schimb, UE ar urma să ofere un set de recomandări cu privire la modul în care riscurile de securitate pot fi diminuate.

Potrivit estimărilor STRATFOR, este puţin probabilă o interzicere completă a companiei chineze de pe pieţele vreunui stat european – adică ceea ce, în esenţă, ar vrea Washington-ul. Asta datorită faptului că Huawei este deja un actor principal în reţelele de 4G europene, are multă experienţă şi ar contribui la o implementare rapidă şi relativ ieftină a tehnologiei 5G.

Foto: Donald Trump (sursă foto: hepta.ro)

Care sunt motivele pentru care Statele Unite ataca compania Huawei

Dacă ne luăm strict după retorica Washington-ului, ar fi destul de clar că motivaţia campaniei anti-Huawei stăîntr-o presupusă colaborare a companiei chineze cu serviciilede informaţii chineze. O îngrijorare întemeiată, dat fiind faptul că legislaţia chineză obligăcompaniile de IT să coopereze cu serviciile de informaţii atunci când vine vorba de securitatea naţională.

Pe de altă parte, China nu este singurul stat în care există astfel de prevederi legale. Potrivit Bloomberg, inclusiv în Statele Unite, mii de companii de IT (printre care şi Microsoft) ar coopera, voluntar, cu serviciile de informaţii – de notat însă, ca legislația nu face cooperarea obligatorie.

Mai degrabă, motivul atacurilor repetate ale Statelor Unite la adresa Huawei (şi asupra altor companii chineze) îl reprezintărăzboiul comercial actual dintre cele două state. Ar mai putea fi şi faptul că, în 2018, vânzările de smartphone-uri Huawei le-au depăşit pe cele ale gigantului Apple.

Sursăfoto: Huawei România / Facebook

Cronologia războiului comercial SUA-China

• 6 iunie – Donald Trump ameninţăChina cu impunerea de noi taxe vamale de 25%, pe produse chinezeşti în valoare de 300 de miliarde de dolari;
• 31 mai 2019– China amenințăcu publicarea unei liste „fără precedent” de indivizi, grupuri şi firme „nesigure”, care afectează interesele companiilor chineze;
• 31 mai 2019– China impune taxe vamale de 25% pe produse americane în valoare de 60 de miliarde de dolari;
• 29 mai 2019– China amenință cu restricţionarea mineralelor rare – ea fiind cel mai mare producător de astfel de resurse şi deţinătoarea celei mai mari rezerve;
• 7 mai 2019– Donald Trump anunță eșecul negocierilor comerciale cu China și creşterea taxelor vamale impuse deja de 200 de miliarde de dolari;
• 18 septembrie 2018– China impune taxe vamale de 5-10% pe produse în valoare de în valoare de 60 de miliarde de dolari;
• 17 septembrie 2018– SUA impune taxe vamale de 10% (ulterior de 25%) pe produse în valoare de 200 de miliarde de dolari;
• 23 august 2018– China impune taxe vamale de 25% pe produsele energetice americane, în valoare de 16 de miliarde de dolari;
• 23 august 2018– SUA impune taxe vamale de 25%, pe produse în valoare de 23 de miliarde de dolari;
• 6 iulie 2018– SUA impune Chinei taxe vamale în valoare de 34 de miliarde de dolari;
• 4 aprilie 2018– China impune taxe vamale pe produse americane în valoare de 50 de miliarde de dolari;
• 3 aprilie 2018– SUA impune taxe vamale pe produse electronice în valoare de 50 de miliarde de dolari;
• 2 aprilie 2018– China impune taxe vamale de 25% pe carnea de porc și de 15% pe o serie de produse agricole şi din oţel.