Bolnavii cronici cer CCR să grăbească decizia pe OUG privind neplata primei zile de concediu medical. Controversata măsură lovește în pacienții vulnerabili

Alianța pacienților cronici denunță amânarea deciziei Curții Constituționale pe Ordonanța de urgență care instituie neplata primei zile de concediu medical. Măsura adoptată la inițiativa ministrului Sănătății Alexandru Rogobete și a premierului Ilie Bolojan instituie o nouă taxă pentru bolnavi. 

Alianța pacienților cronici insistă că ordonanța Rogobete-Bolojan care taxează, suplimentar, concediile medicale este o măsură nedreaotă și discriminatorie care afectează bolnavii cronici, dar și alte categorii vulnerabile. Alexandru Rogobete și Ilie Bolojan au impus această taxă indirectă, după ce, în 2025 au redus indemnizațiile de concediu medical.

Ce prevede ordonanța contestată de Alianța pacienților cronici?

Ordonanța Rogobete-Bolojan, contestată de Alianța pacienților cronici, impune o nouă taxă pe spatele bolnavilor, pentru recuperarea deficitului bugetar. Astfel, acestora nu li se plătește prima zi de concediu medical, după ce anul trecut, la inițiativa aceluiași Alexandru Rogobete au fost tăiate indemnizațiile de concediu medical. Aceasta în condițiile în care statul român alocă printre cele mai mici sume pentru decontarea acestora.

În acest context, Ordonanța a fost contestată de Avocatul Poporului la Curtea Constituțională, însă magistrații trag de timp în favoarea guvernului. Spre deosebire de situațiile în care beneficiarul deciziilor este statul, magistrații nu dau semne că ar dori să grăbească o soluție așteptată de milioane de cetățeni.

Drept urmare, Alianţa Pacienţilor Cronici din România (APCR) a solicitat miercuri, într-o scrisoare deschisă, preşedintelui Nicuşor Dan, premierului Ilie Bolojan şi judecătorilor Curţii Constituţionale să intervină în legătură cu Ordonanţa nr. 91/2025, Rogobete-Bolojan. Actul normativ stă în sertarele CCR de peste 60 de zile, în ciuda consecințelor negative pe care le are asupra vieții pacienților

„În numele pacienţilor din România şi al organizaţiilor care le reprezintă drepturile şi interesele, vă adresăm această scrisoare publică pentru a ne exprima profunda îngrijorare şi indignare faţă de efectele grave generate de Ordonanţa nr. 91/2025 care prevede neplata primei zile de concediu medical. În urma sesizării Avocatului Poporului privind neconstituţionalitatea acestei prevederi, Curtea Constituţională a fost chemată să analizeze impactul şi legalitatea acestei măsuri. Cu toate acestea, au trecut peste 60 de zile fără un răspuns, timp în care consecinţele negative asupra calităţii vieţii pacienţilor continuă să se amplifice”, a transmis APCR.

O povară nouă pe spatele bolnavilor

Alianța pacienților cronici arată că ordonanţa produce efecte „profund nedrepte” şi „discriminatorii” care îi afectează direct pe bolnavii din categoriile vulnerabile. Aceștia sunt descurajați să-și ia concediu medical când se îmbolnăvesc pentru a nu-și pierde veniturile. Lucru de care nu au ținut cont autorii, Alexandru Rogobete și Ilie Bolojan.

Or, atrage atenția organizația, acest lucru pune în pericol sănătatea publică și afectează în mod disproporţionat persoanele vulnerabile, cu venituri mici sau afecţiuni cronice. Angajații sunt nevoiți să lucreze, chiar dacă starea sănătății nu le permite. Iar acest lucru crește riscurile de agravare a afecţiunilor şi de răspândire a bolilor. În aceste condiții, ordonanța Rogobete-Bolojan încalcă dreptul fundamental la sănătate şi la protecţie socială.

Mai mult, prin amânarea unei decizii, Curtea Constituțională contribuie la perpetuarea acestei situații care afectează direct viaţa şi demnitatea pacienţilor.

„Solicităm Curţii Constituţionale să urgenteze pronunţarea asupra acestei sesizări primite de la Avocatul Poporului. Cerem preşedintelui României şi guvernului să intervină pentru corectarea de urgenţă a acestei situaţii. Atragem atenţia că menţinerea acestei măsuri contravine principiilor statului de drept şi angajamentelor internaţionale ale României”, se arată în scrisoare.

Alianța Pacienților Cronici se va adresa CEDO

APCR a transmis că, în lipsa unor măsuri imediate şi a unei decizii clare, îşi rezervă dreptul de a iniţia demersuri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Alianța Pacienților Cronici consideră că drepturile fundamentale ale bolnavilor trebuie protejate de această ordonanță.

„Sănătatea nu poate fi tratată ca un privilegiu şi nu poate fi condiţionată de considerente financiare. Accesul la concediu medical trebuie să rămână un drept real, nu unul descurajat prin măsuri punitive. Avem o analiză a pierderilor financiare, care evidenţiază impactul ordonanţei asupra calităţii vieţii pacienţilor, analiză ce o vom prezenta public la nivel european. Aşteptăm un răspuns public, prompt şi responsabil din partea instituţiilor statului”, au mai transmis reprezentaţii Alianţei.

Scrisoarea a mai fost semnată de Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune, Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, Asociaţia Bolnavilor de Cancer şi Hepatită Giurgiu, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice, Asociaţia Împreună Împotriva Obezităţii, Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Cardiovasculare – Pro Cardio, Asociaţia Română de Oncologie „Sfânta Ana”.

Bolojan, interesat mai mult de economii decât de pacienți

Ilie Bolojan a declarat, la momentul adoptării controversatei ordonanțe contestată de Alianța Pacienților Cronici, că aplicarea măsurii a adus economii de aproximativ 10%, la bugetul asigurărilor sociale. Premierul se arăta mai interesat de bani decât de consecințele acestei măsuri asupra bolnavilor.

„Ea ține cont de realități: anul trecut cheltuielile pentru concediile medicale s-au ridicat la 6 miliarde de lei, aproape 8% din bugetul Casei de Asigurări de Sănătate….Ca atare, bugetele pe sănătate sunt foarte mari care au crescut an de an…Pentru că suma pentru concediile medicale ar putea rămâne în sistem, dar nu pentru concedii, ci pentru a acoperi costul medicamentele și al serviciilor medicale am adoptat un prim pachet. Asta a dus la economii de aproximativ 10% din această sumă”, spunea premierul într-o conferință de presă.

Deși au trecut câteva luni de la implementarea măsurii, situația din sistemul de sănătate nu s-a îmbunătățit. Așa cum nu s-a îmbunătățit nici după tăierea indemnizației de concediu medical, în 2025. În continuare există liste de așteptare pentru bolnavii care au nevoie de investigații și analize medicale decontate de CNAS. Iar bugetele lunare alocate se epuizează în câteva minute, în ziua în care sunt repartiate.

În continuare, oamenii mor în spitale, iar tratamente esențiale lipsesc. Sunt unități medicale, inclusiv în București, unde pacienților li se cere să vină cu medicația de acasă deoarece nu există fonduri.

România alocă de nouă ori mai puțini bani decât media UE

Deși Alexadru Rogobete și Ilie Bolojan acuză așa-zise fraude cu concediile medicale pentru a reduce sumele cuvenite bolnavilor, realitatea arată cu totul altfel. România alocă printre cele mai mici sume din Uniunea Europeană pentru plata acestor indemnizații, conform avocatnet.ro. Este vorba despre 0,2% din PIB, o sumă de nouă ori mai mică decât media la nivelul UE.

Indemnizațiile pentru concedii medicale i-a obsedat pe guvernanți de foarte mulți ani. Pe vremea guvernării Dăncilă, ministrul Finanțelor, Orlando Teodorovici avea obiceiul să amâne decontarea sumelor datorate de stat firmelor, pentru plata concediilor medicale pentru a cosmetiza deficitul bugetar.

Fostul premier Marcel Ciolacu a vrut să taie din indemnizațiile de concediu medical, invocând la fel ca și Alexandru Rogobete, o așa-zisă fraudă. El a fost contrazis de reprezentanții medicilor care au arătat că cele mai multe zile de concediu medical se dau pentru boli grave. Preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, Sandra Alexiu, arăta, că topul codurilor pentru care s-au acordat zile de concediu în 2024 a fost dominat de femei gravide, cancere, pacienţi cu accidente vasculare cerebrale şi crize de hernie de disc.

„Cine crede că toţi aceşti pacienţi ai noştri mint, nu sunt bolnavi şi ar putea merge la serviciu e cinic, nu ştie cum e să duci o sarcină cu probleme, să primeşti şi să porţi cu tine diagnosticul de cancer, să cari baxuri de sticle pline cu spatele făcut praf sau să conduci în transportul în comun maşini de când lumea sau să ai o mâna / un picior rupte”, spunea la vremea respectivă Sandra Alexiu.

Rogobete și Bolojan au preluat teoria lui Ciolacu

În ciuda declarațiilor medicilor, după un an, ministrul Sănătății Alexandru Rogobete a reluat placa cu fraudarea concediilor medicale, fără să aducă dovezi clare în acest sens. Ministrul a prezentat doar un fragment de grafic care, chipurile, care-i confirma teoria. Scenariul fraudei – nedovedit – a fost folosit pentru a justifica, în prima fază, tăierea indemnizațiilor de concediu medical.

Ulterior, același pretext a fost invocat, tot fără dovezi, și de premierul Ilie Bolojan. El continua să răspândească această teorie a așa-zisei fraude, argumentându-și punctul de vedere cu reducerea numărului de zile de concediu ca urmare a tăierii indemnizației. Pare că nu i-a trecut prin cap faptul că mulți bolnavi din categoriile vulnerabile au continuat să lucreze pentru a nu pierde din venituri într-o perioadă de criză și austeritate.

Topul diagnosticelor pentru care s-au acordat cele mai multe zile de concediu medical în anul 2024 îi contrazice și pe Alexandru Rogobete și pe Ilie Bolojan: