Premierul Ilie Bolojan (PNL) a anunțat vineri, într-o conferință, măsurile cuprinse în pachetul 2 de măsuri fiscale. Acesta a vorbit inclusiv despre risipa din Sănătate și cauzele ei. „Dacă vrem să avem sistem de Sănătate, nu mai trebuie să continuăm cu risipa, e un domeniu foarte important”, a insistat șeful Guvernului.
„O componentă importantă de cheltuieli sunt cele pe Sănătate, mă refer la sumele care intră în sistem prin Casa de Sănătate.
În 2014-2015, ponderea cheltuielilor din veniturile curente ale statului erau 11%, acum au crescut la 14-16%. Sunt niște sume foarte mari. De exemplu, 2021 – 49 de miliarde, 2025 – estimat 77 de miliarde.
La întâlnirea cu președintele CNAS am fost informat că avem nevoie de minim 10 miliarde ca să putem termina acest an.
Dacă nu se va întâmpla nimic până la finele anului, vom ajunge la 16%. Acest nivel se apropie de cel din pandemie, din 2020.
Deci ultimii ani aceste cheltuieli pe componenta de sănătate sunt mult mai mari, cu cel puțin 10%, față de creșterea veniturilor.
De ce avem această risipă? Avem cheltuieli de personal tot mai mari de la an la an. Nu e legat numărul de cazuri rezolvate de cheltuielile de personal. Sunt alocări dedicate personalului și nimeni n-are interesul să facă economii sau performanță. (…)
E nevoie deci să legăm salarizarea de activitatea spitalului.
Avem decontări fictive sau umflate în multe cazuri. (…)
Dacă sumele au crescut, dar percepția asupra sistemului nu s-a îmbunătățit, atunci avem o problemă”, a declarat premierul, punctând că „la anumite spitale, costurile de personal depășesc 90%”.
„Avem cheltuieli cu medicamentele scăpate de sub control, care tot cresc de la an la an, pentru că nu controlăm nimic. Numărul de medicamente inovative e foarte mare. Sunt medicamente scumpe și mult mai multe decât medicamentele generice, care tratează aceleași boli.
Aici trebuie să inversăm balanța, dar atât Ministerul Sănătății, cât și CNAS să intervină și, cu bani mai puțini, să rezolvăm în 99% din cazuri”, a continuat premierul.
Bolojan a dat apoi de înțeles că multe dintre concediile medicale plătite nu sunt chiar pe motive medicale: „Avem niște punți în perioadele critice, între sărbători, și se vede un vârf de concedii programate exact 4 zile. Nu te poți îmbolnăvi programat”.
De asemenea, acesta a reproșat că legătura dintre sistemul public și cel privat nu e tocmai corectă, în sensul în care „am socializat cheltuielile și am privatizat câștigurile”.