„Brânză de oaie” doar pe etichetă. Analizele au descoperit până la 85% lapte de vacă în produsele vândute ca autentice

„Brânză de oaie” doar pe etichetă. În spatele produselor vândute ca fiind autentice se ascunde, de fapt, un amestec făcut în mare parte din lapte de vacă.

O investigaţie a dus mai multe sortimente la analize, iar rezultatele au confirmat înşelătoria. Produsele erau comercializate atât în pieţe, cât şi pe rafturile unui mare supermarket, la preţ de brânză originală. Autorităţile s-au autosesizat şi vorbesc despre o posibilă fraudă alimentară de amploare.

Ce arată analizele

Multe dintre produsele vândute ca fiind autentice ascund un amestec făcut în mare parte din lapte de vacă, mai ieftin și mai slab calitativ. Asta au descoperit jurnaliștii Observator după ce au cumpărat 15 sortimente de brânză din piețe și supermarketuri din București și le-au trimis la testare într-un laborator specializat din Germania. Rezultatele au venit după două săptămâni și au confirmat ceea ce nimeni nu poate vedea cu ochiul liber. O parte dintre produsele etichetate drept „100% oaie” nu aveau aproape nimic autentic.

Cele mai șocante rezultate au venit din piețe. Un caș dulce cumpărat din Piața Delfinului conținea 85% ADN de bovină. O telemea maturată din aceeași piață avea 25% ADN de vacă, iar o telemea proaspătă din Piața Progresul ajungea la 60%. Nereguli au fost descoperite și pe rafturile unui mare hipermarket, unde o telemea produsă în Alba conținea 30% ADN bovin. Din cele 15 probe analizate, doar patru au fost conforme.

Specialiștii spun că asemenea procente nu mai pot fi puse pe seama unei contaminări accidentale. „Dacă am avea un conținut de ADN de bovine în telemea de oaie undeva la 2,3 până la 5%, am putea consider că e o contaminare din fluxul tehnologic. (…) Dar în momentul în care avem 80, 85%, înseamnă ca este o adăugare intenționată de lapte de vacă peste laptele de oaie. Nu putem să spunem că e ceva neintenționat sau necunoscut. Aici este vorba de falsificare în tot ceea ce înseamnă falsificare din punct de vedere al legislației europene. Este intenționată, este pentru obținerea unor profituri, este o înşelare a consumatorului”, a spus directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

Cu alte cuvinte, oamenii plătesc preț dublu pentru un produs care costă mult mai puțin să fie făcut. În unele cazuri, diferența era vizibilă chiar la raft. Telemeaua „de oaie” se vindea cu 54 de lei kilogramul, în timp ce telemeaua de vacă costa doar 27 de lei.

Ce spun comercianții și producătorii

În piețe, comercianții pasează vina către fabrici și susțin că vând exact ce primesc pe factură. În vitrină, produsul era prezentat drept „telemea maturată de oaie”, însă eticheta originală arăta clar că acesta conținea 64% lapte de vacă. Întrebat de ce produsul este prezentat drept brânză de oaie, comerciantul a răspuns: „Noi scriem exact ce ne dă pe factură, intrarea. Factura e titlu mare.”

Explicații similare vin și din partea producătorilor. Directorul fabricii din Alba, unde s-a descoperit telemeaua cu 30% ADN de bovină, spune că laptele este colectat direct de la ciobani și că nu există certificate clare pentru fiecare lot. „Sunt producători particulari, nu sunt ferme”, a declarat acesta. Întrebat dacă are certitudinea că laptele cumpărat este exclusiv de oaie, răspunsul a fost sincer: „Aici trebuie să depistăm, să facem analize.”

Reprezentanții industriei spun însă că responsabilitatea aparține producătorului. „Dacă nu ești sută la sută sigur că ai avut lapte sută la sută oaie, scrii telemea mixta oaie-vacă sau vacă-oaie, pentru că amenda e foarte mare”, a transmis președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui.

Care sunt reacțiile autorităților

După investigație, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor s-a autosesizat și a trimis comisarii în control. „Este neplăcut și este foarte incomod pentru populația noastră să aibă pe rafturi astfel de produse. Este vorba despre o publicitate neadevărată. Este un demers laudabil al dumneavoastră și mulșumim că completați activitatea autorităților publice”, a precizat președinte ANPC.

Problema este însă mult mai gravă decât pare. În România nu mai există, în prezent, niciun laborator acreditat care să poată face astfel de analize. Singurul aparat capabil să depisteze substituirea laptelui de oaie cu lapte de vacă se afla la ANSVSA. Acesta s-a defectat în urmă cu doi ani și nu a mai fost înlocuit din lipsă de fonduri.

Asta înseamnă că fraudele alimentare pot rămâne nedescoperite ani la rând. Datele ANSVSA arată că între 2015 și 2024 au fost analizate aproape 3.800 de probe de lapte și produse lactate, iar 51 au fost declarate neconforme în ceea ce privește substituirea laptelui de oaie sau capră cu lapte de vacă.