CEC Bank și Salrom, în vizorul Guvernului. Există un tipar care a revenit frecvent în ultimele decenii în politica românească. Mai exact, deciziile importante privind activele strategice ale statului sunt adesea discutate discret, sub forma unor analize tehnice, fără dezbateri ample.
EVZ a analizat recent un document care sugerează că o astfel de situație ar putea apărea din nou, de această dată în cazul unor companii-cheie: CEC Bank și Salrom.
Potrivit informațiilor analizate, o notă elaborată la nivel guvernamental și prezentată în ședința din 16 aprilie 2026 propune o serie de măsuri care vizează listarea unor companii de stat. Deși oficial se vorbește despre „guvernanță corporativă” și „eficientizare”, contextul și momentul ridică semne de întrebare.
Unul dintre cele mai discutate puncte din document este situația CEC Bank, una dintre cele mai vechi instituții financiare din România. Argumentele invocate pentru listarea acesteia la bursă sunt cel puțin surprinzătoare. În nota analizată este menționată o „sensibilitate politică”. Banca ar fi utilizată frecvent ca instrument de politică publică. Mai concret, sunt vizate programele prin care CEC Bank oferă sprijin IMM-urilor, agriculturii sau tinerilor care își cumpără locuințe. Soluția propusă este listarea la bursă, pentru a impune o „disciplină comercială” mai strictă.
Potrivit EVZ, CEC Bank nu este o companie cu probleme financiare. Din contră, datele arată că este stabilă și profitabilă, cu o evaluare de aproximativ 5,4 miliarde de lei. Banca a atras deja fonduri importante prin emisiuni de obligațiuni, în valoare de 582 de milioane de euro, ceea ce indică un interes crescut din partea investitorilor.
În acest context, apare o întrebare legitimă, dacă instituția funcționează bine și aduce profit, de ce ar fi necesară listarea într-un moment care nu pare impus de dificultăți economice?
Pe lista companiilor analizate apare și Salrom, Societatea Națională a Sării, o companie strategică ce deține monopolul exploatării sării în România. Pe lângă activitatea de bază, Salrom administrează și resurse importante de grafit, considerat esențial în contextul tranziției energetice și al dezvoltării bateriilor electrice.
Argumentele oficiale pentru o eventuală listare sunt similare: „eficientizare” și „atragere de capital”.
Cu toate acestea, statutul de monopol și poziția solidă pe piață ridică întrebări legate de oportunitatea unei astfel de decizii. În mod tradițional, activele de acest tip sunt considerate strategice și protejate.
O întrebare care apare inevitabil în acest context este legată de beneficiarii reali ai acestor măsuri. Listarea unor companii profitabile poate aduce capital și transparență, dar, în același timp, deschide ușa pentru intrarea unor investitori privați în zone considerate până acum strategice.
De aici și suspiciunile care apar în spațiul public: Cine ar putea prelua pachete importante de acțiuni și în ce condiții?
Rămâne de văzut dacă aceste propuneri vor fi asumate politic și implementate sau dacă vor fi revizuite în urma dezbaterilor publice.