Comisia de la Veneția, critici dure pentru legile justiției. Comisia critică graba adoptării și procedura de numire a procurorilor-șefi și a adjuncților

Comisia de la Veneția, critici dure pentru legile justiției. Comisia critică graba adoptării și procedura de numire a procurorilor-șefi și a adjuncților
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Comisia de la Veneția a criticat atât modul în care au fost adoptate Legile Justiției, cât șu mai multe prevederi cu privire la statutul magistraților.

Raportul Comisiei de la Veneția

Comisia de la Veneția regretă faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz al Comisiei de la Veneția cu privire la cele trei proiecte de Lege privind sistemul de justiție din România: proiectul de Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor, așa cum fusese anunțat de autorități și că au lăsat la latitudinea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să facă această solicitare, dar au apoi au solicitat ca acest aviz să fie adoptat în procedură de urgență.

Comisia de la Veneția regretă graba procedurii de adoptare și faptul că aceasta a fost nu a fost solicitată în timp util pentru a pregăti un aviz cu privire la proiectele de lege și că ar trebui să se ocupe de legile adoptate legile adoptate în cadrul procedurii de urgență.

Procedura de numire a directorilor adjuncți în instanțe și parchete:

Deși asigurarea unei cooperări eficiente între președinți și adjuncții acestora este un motiv valabil obiectiv, există, de asemenea, un pericol clar ca un astfel de sistem să conducă la clientelism în cadrul sistemului judiciar. Acest lucru este cu atât mai grav cu cât împreună, președintele și adjuncții pot exercita o mare influență asupra celorlalți judecători sau procurori.

Comisia de la Veneția recomandă introducerea unei selecții competitive, de asemenea pentru directorii adjuncți. În calitate de judecători sau procurori profesioniști, aceștia ar trebui să fie capabili să asigure o cooperare fără probleme și cu persoane care au idei diferite despre management.

Numirea procurorilor-șefi

În esență, noua procedură de numire îi conferă în continuare ministrului un rol decisiv: ministrul „Ministrul justiției selectează candidații și face o propunere motivată pentru fiecare dintre posturile de conducere.

„Acest lucru nu este în conformitate cu Comisia de la Veneția anterioară recomandarea anterioară a Curții de la Veneția de a atribui un rol major secției CSM respective. În cadrul discuțiilor pe care le-a purtat ministrul a subliniat că, în conformitate cu Constituția, ministrul justiției, și nu CSM, este cel care are autoritate în ceea ce privește urmărirea penală.

Comisia de la Veneția recomandă ca articolul 144 § 1 din Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor să fie modificat pentru a prevedea că procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorii șefi ai DNA și DIICOT și procurorii șefi ai acestora adjuncți să fie numiți pentru perioade mai lungi și fără posibilitatea de reînnoire, pentru a garanta că aceștia sunt independența funcțională.

Informarea soluțiilor de către Procurorul General al României

Articolul 68 § 3 permite ca măsurile procurorilor să fie infirmate nu numai de către procurorul ierarhic superior, ci și direct de către procurorul general, atunci când acesta constată că că acestea sunt ilegale sau nefondate. Astfel, procurorul general, care este numit de către autoritățile politice, va putea interveni direct în fiecare caz individual din țară, fără necesitatea ca instrucțiunile să fie transmise în josul ierarhiei procurorilor. Posibilitatea de a interveni direct ar putea fi folosită în mod abuziv pentru a împiedica urmărirea penală justificată în cazuri specifice. Cu toate acestea, posibilitatea de a ocoli ierarhia procurorilor poate fi problematică.

Noua secție specială pentru magistrați:

În avizul său din 2022 privind proiectul de lege privind desființarea Secției pentru de Investigare a Infracțiunilor Penale din cadrul sistemului judiciar, Comisia de la Veneția insistase asupra faptului că „desființarea SIIJ nu ar trebui să fie un obiectiv în sine”. Comisia și-a exprimat îndoielile dacă „o structură de procurori nespecializați la nivelul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a celor de pe lângă curțile de apel”. va fi mai bine plasată pentru a efectua anchete privind acuzațiile de corupție ale judecătorilor și procurori decât actualul parchet specializat DNA”

Comisia de la Veneția regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competențele înainte de înființarea SIOJ și recomandă restabilirea competențelor DNA pentru ca și să investigheze și să urmărească penal infracțiunile comise de judecători și procurori.

Liderul USR, Cătălin Drulă, spune că președintele Klaus Iohannis „calcă în picioare Justiția din România” și „nu are pic de respect pentru cetățeni, pentru statul de drept, pentru parteneriatele noastre internaționale”. Declarația vine în contextul în care, marți, șeful statului a promulgat așa-numitele legi ale justiției.

Urmăriți B1TV.ro și pe