Comisia Europeană, întrebată dacă Guvernul Ciucă a cerut oficial înlocuirea în PNRR a plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii: Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme

Comisia Europeană, întrebată dacă Guvernul Ciucă a cerut oficial înlocuirea în PNRR a plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii: Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme
Foto: Hepta - Abaca Press / AA

Comisia Europeană a transmis că plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat de România prin PNRR, face parte din reforma sistemului public de pensii. Executivul comunitar a mai susținut, într-un răspuns pentru G4Media, că un obiectiv al noii legislații, convenit prin PNRR, este „menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.

Comisia Europeană, despre reformele pe care România trebuie să le facă în sistemul de pensii

„Plafonul de 9,4% din PIB (adică nivelul cheltuielilor în 2021) face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019).

În anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc se precizează că „Un obiectiv al noii legislații este menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.

Ne așteptăm ca România să continue să lucreze la implementarea acestei reforme, pe care o vom evalua în contextul viitoarelor cereri de plată ale României”, a transmis Comisia Europeană, într-un răspuns pentru G4Media.

Întrebată dacă e de acord că pensiile din Armată, Interne și Servicii nu ar trebui modificate în niciun fel, Comisia a răspuns: „O etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PRR al României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”.

Cu toate acestea, în vară, Marius Budăi (PSD), ministrul Muncii, a declarat că nu crede că pensiile militare intră în categoria pensiilor speciale ce ar trebui supraimpozitate, lucru pe care,a precizat el, l-au înţeles şi reprezentanţii Comisiei Europene.

Tot acum, Comisia a mai precizat că termenul pentru noua Lege a Pensiilor e trimestrul 1 din 2023: „Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată de Comisie în contextul celei de-a patra cereri de plată”.

Precizăm că mai mulți lideri din coaliție au declarat de-a lungul timpului că pensiile militare nu sunt pensii speciale, o aluzie că nu ar trebui umblat la ele de nicio manieră.

G4Media amintește că, până acum, coaliția PSD – PNL – UDMR nu și-a asumat nicio decizie legată de pensiile speciale, iar un proiect de lege scurs în presă și dezmințit de guvernanți a declanșat un val de pensionări din magistratură.

Ce a declarat premierul Ciucă despre PNRR, după vizita la Bruxelles

La finele lunii octombrie, după mai multe întâlniri la Bruxelles, inclusiv cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, a susținut că o renegociere a PNRR ar însemna pierdere de timp și de resurse, dar punctual anumite proiecte vor fi înlocuite.

„Am prezentat că există acea limită de 9,4% în PNRR pentru bugetul de pensii și am convenit că este posibilă înclouirea acestui indicator cu un altul care să țină cont de studiul Băncii Mondiale și de un indicator de disciplină financiară”, a afirmat Ciucă, la vremea respectivă.

Budăi și PSD insistă cu eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru pensii. Acuzații repetate la adresa USR

Amintim că ministrul Muncii, social-democratul Marius Budăi, președintele PSD, Marcel Ciolacu, dar și alți lideri ai acestui partid au susținut de mai multe ori că își doresc să mărească pensiile cu un procent mai mare, dar nu pot din cauza plafonului de 9,4% din PIB introdus în PNRR de fosta guvernare de dreapta și mai ales de USR și Cristian Ghinea, ministrul USR al Investițiilor și Proiectelor Europene de la acea vreme.

„Nicio țară din UE nu are un asemenea plafon, obligativitatea respectării unui plafon. Nu există în nicio țară din UE. Noi, în România, s-au gândit unii că cetățenii români trebuie să fie săraci 50 de ani de acum încolo”, a afirmat Budăi.

Ministrul a spus încă din primele săptămâni de mandat că va merge la Bruxelles pentru renegocierea acestei părți din PNRR.

„Avem o problem în PNRR. Trebuie să revin iar la dl Ghinea (de la USR, ), n-am ce face, că dumnealui și-a asumat construcția PNRR. N-am înțeles de ce i-ai vrea pe părinții și bunicii noștri săraci”, a mai susținut Marius Budăi.

Acesta a ținut să sublinieze că nu doar sistemul de pensii de stat este inclus în această țintă, ci și indemnizațiile și pensiile de serviciu (așa-numitele pensii speciale).

Declarațiile sale au fost susținute de Marcel Ciolacu, șeful său pe linie de partid.

Cealaltă perspectivă asupra plafonului din PNRR pentru pensii

De cealaltă parte, fostul ministru Cristian Ghinea (USR) a insistat că reproșurile vizavi de acest plafon sunt doar o perdea de fum și o scuză a guvernanților să nu facă nimic. Și asta pentru că România mai are mult până să atingă această limită și, dacă ar dori, Guvernul Ciucă ar putea mări pensiile cu 27%.

„Guvernul poate mări pensiile mâine cu 27%. Atât permite imediat procentul din PNRR. Și totuși nu măresc nici cu 10%, deși PSD a promis 40%. Marcel zice că se duce la Bruxelles ca să ceară renegociere PNRR pentru crescut pensia. Antena 3 se emoționează. Că doar e pe banii dvs. Doar că e propagandă și gargară”, a scris Ghinea, pe Facebook.

„Pur și simplu, PSD a făcut o obsesie din acest 9,4%, ceea ce este o manipulare de la un cap la altul, pentru că România nu a avut niciodată, nici măcar 9%, dacă punem și pensiile speciale, ca să fie foarte clar. România cheltuie 8% din PIB pe pensii, maxim. Pe vremea lui Dragnea era 7,2%. Pe vremea lui Ponta era 6,9%. Deci România nu a cheltuit niciodată mai mult de 8% din PIB pe pensii. La astea se adaugă pensiile speciale, care sunt undeva la 0,9% din PIB, ceea ce dacă faceți calculul, că vorbim de câteva mii de oameni, este enorm pentru pensii speciale și asta este durerea lor. Deci faptul că PSD face o obsesie din 9,4%, când noi nu am cheltuit niciodată nici măcar 9% este o manipulare ieftină politicianistă, ca să arunce vina pe cineva pentru că de fapt nu au bani la buget, ei n-au de unde să dea niște bani pe care nu-i au, nu au bani la buget ca să crească pensiile atât cât au promis, pentru că au promis într-un mod nesimțit și deșănțat în anii anteriori”, a mai declarat fostul ministru USR, pentru RFI.

Ghinea a mai precizat că „acest plafon de 9,4% a fost o victorie politică a Guvernului din care am făcut parte, pentru că ceea ce dorea Comisia Europeană era mult mai jos, era strict legat de creșterea economică, adică să nu putem mări pensiile decât în funcție de cât avem creștere economică”.

Aceeași poziție a fost susținută recent, la EuroNews România, și de Cătălin Drulă, președintele USR și fost ministru al Transporturilor: „De un an îşi bat joc de România aruncând aceste cifre. Mai ţineţi minte? Era PNRR-ul problema, limita de 9,4 %. Departe să o atingă. Este foarte, foarte departe. PSD-ul a promis 40 %. PSD-ul a promis şi în 2019. Este o diferenţă de la cer la pământ între promisiuni şi realitate”.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`